Graul, soiuri si hibrizi

Origine

Graul este o cereala originara din regiunea Levant din Orientul Apropiat si zonele muntoase din Etiopia, dar in prezent se cultiva la scara mondiala.

In tara noastra suprafata cultivata cu grau este de cca. 25% din suprafata arabila si 40% din suprafata semanata cu cereale.

In Romania, cultura graului este cunoscuta inca din neoliticul superior si in epoca bronzului. Speciile folosite pe meleagurile noastre au fost T. monococcum (intalnit si azi in Muntii Apuseni), T. dicoccum, T. compactum si probabil T. spelta.

In  2007, productia mondiala de grau a fost de 607 milioane de tone, lucru care face ca graul sa fie a treia cea mai cultivata cereala, dupa porumb (784 milioane tone) si orez (651 milioane tone).

In 2009, productia de grau, a crescut la 682 milioane de tone, ceea ce a urcat aceasta cereala pe locul doi in lume dupa porumb, cu 817 milioane tone, ajungand in fata orezului cu 679 milioane tone.

Productia de grau a Romaniei in 2010 a fost de 5,5 milioane tone, fata de 5,2 milioane tone in 2009.

Arheologii au gasit dovezi ale existentei si cultivarii graului in Iordania, Siria, Turcia, Armenia si Irak.

Cu aproximativ 9000 de ani in urma  populatile bastinase a acelor zone cultivau si recoltau, o specie de grau salbatica (einkorn, Triticum boeoticum). Datorita unei mutatii a aparut o specie de grau (Triticum dicoccoides) cu boabele mai mari si cu o mai buna prindere in spic si o productie mai mare, fiind indragit de oameni, ajungand stramosul graului modern.

Sistematica si soiuri

Graul apartine genului Triticum, clasa Monocotyledonopsida, ordinul Graminalis, familia Gramineae.

Genul Triticum cuprinde soiuri primitive si evoluate, care se clasifica diferit pe baza anumitor criterii. In prezent, se foloseste clasificarea genetica in functie de numarul de cromozomi.

Formele evoluate au rezultat prin incrucisarea intre diferite specii, cultivate si spontane.

a) Grupa diploida (2n = 14 cromozomi) cuprinde:

- T. boeoticum Boiss – denumit Alac salbatic si are bobul imbracat;

- T. monococcum L. – denumit Alac cultivat si are bobul imbracat;

Alacul este una dintre cele mai vechi plante cultivate ale omenirii, semnalata inca din neolitic in Europa Centrala; in prezent este pe cale de disparitie.

b) Grupa tetraploida (2n = 28 cromozomi) a rezultat prin incrucisarea spontana a granelor diploide cu specia spontana Aegilops speltoides si cuprinde:

- T. dicoccoides Körn.  – denumit Tenchi salbatic avand bobul imbracat;

- T. timopheevi Zhukov.  – denumit graul lui Timofeev avand bobul imbracat;

- T. dicoccum Schübl. – denumit Tenchi cultivat avand bobul imbracat;

- T. durum Desf. – denumit graul “durum” salbatic avand bobul golas;

- T. turgidum L. – denumit graul englezesc avand bobul golas;

- T. turanicum Jakubz. – denumit graul de Khorasan avand bobul golas;

- T. polonicum L. – denumit graul polonez avand bobul golas;

- T. carthlicum Nevski – denumit grau persan avand bobul golas;

c) Grupa hexaploida (2n = 42 cromozomi) s-a format prin incrucisarea spontana a granelor tetraploide cu specia salbatica Aegilops squarrosa. Nu se cunoaste forma salbatica, dar aceasta grupa cuprinde mai multe specii cultivate, unele deosebit de importante:

T. aestivum L. cuprinde un numar mai mare de subspecii:

- vulgare – cunoscut sub denumirea de grau comun si avand bobul golas;

- compactum  – cunoscut sub denumirea de grau pitic si avand bobul golas;

- sphaerococcum  – cunoscut sub denumirea de grau pitic indian si avand bobul golas;

- spelta – cunoscut sub denumirea de grau spelta si avand bobul imbracat;

- macha - cunoscut sub denumirea de grau macha si avand bobul imbracat;

- vavilovii.

Triticum aestivum ssp. vulgare (graul „comun” sau „graul pentru paine”) este semanat pe circa 90% din suprafata mondiala cultivata cu grau.

- are forme de toamna si forme de primavara;

- spicele sunt cu densitate diferita, de forma fusiforma, eliptica, cilindrica sau maciucata, aristate sau nearistate;

- glumele acopera doua treimi din lungimea paleelor florilor de la baza spiculetului si au forme, marimi, culori, perozitate si dinte carenal diferit;

- boabele sunt alungit-ovale, de culoare alba sau rosie.

Acesta cuprinde numeroase varietati, diferentiate morfologic dupa particularitatiile spicului matur:

- erythrospermum – spic alb, aristat, glume gabre, bob rosu;

- lutescens – spic alb, nearistat, glume gabre, bob rosu;

- ferrugineum – spic rosu, aristat, glume gabre, bob rosu;

- milturum - spic rosu, nearistat, glume gabre, bob rosu.

Graul durum (arnaut) – T. durum Desf. se situeaza al doilea ca importanta, intalnit in zonele cu clima mai calda si se gaseste in mod obisnuit in forma de primavara, dar are si forme de toamna.

- ultimul internod al tulpinii este plin cu maduva;

- spicul obisnuit aristat, cu ariste lungi, paralele cu rahisul, diferit colorate;

- forma spicului este prismatica, densa, glumele sunt egale cu paleele, carena este bine pronuntata pana la baza, dintele glumei este scurt;

- boabele sunt alungite, sticloase, cu smoc de perisori putin pronuntat.

Dintre varietati cele mai raspandite sunt:

- hordeiforme – spic rosu, ariste rosii, glume gabre, boabe albe:

- apulicum – spic rosu, ariste negre, glume paroase, boabe albe;

- melanopus - spic alb, ariste negre, glume paroase, boabe albe;

- coerulescens – spic negru, ariste negre, glume paroase, boabe albe.

Soiurile de grau se grupeaza in: soiuri de toamna, soiuri de primavara si soiuri umblatoare.

Raspandirea soiurilor de toamna este mai mare decat a celor de primavara, reprezentand cca. 70 % din suprafata mondiala.

In Romania soiurile de toamna detin 98 – 99 % din suprafata cultivata cu grau, datorita climatului temperat care influenteaza productia soiurilor de toamna.

Soiurile de primavara, la noi in tara noastra se cultiva pe pe o arie foarte restransa, in zona muntilor Apuseni.

Soiurile tipice de toamna pentru a putea trece in etapa generativa necesita trecerea prin stadiul de vernalizare (0 – 2°C).

Soiurile de toamna nu se pot insamanta primavara deoarece necesita trecerea prin stafiul de vernalizare la temperatura de 0 – 2 grade C si in consecinta ele nu fructifica.

Soiurile de primavara, se pot semana atat primavara cat si toamna, chiair oferind productii ridicate, in cazul in care rezista si nu sunt distruse de inghet.

Mai exista un tip de soiuri intermediare (umblatoare) care au o productie mai ridicata ca cele de primavara si mai scazuta ca cele de toamna. Cultivate primavara, se recolteaza tarziu, iar cultivate toamna necesita ierni blande pentru a asigura o fructificare buna.

Caracteristicile graului

Graul este o cereala anuala, care se seamana primavara sau toamna, a carui sistem este radicular fasciculat si foarte bine dezvoltat.

Atinge inaltimi de pana la 1m cu ajutorul tulpinii sub forma de pai drept, avand frunzele lungi si liniare de culoare verde-inchis.

Inflorescenta este sub forma de spic neaerisit, compus din rahis, spiculete si flori.

Infloreste in luna iunie, iar florile sunt hermafrodite, cleisitogame, ceea ce o caracterizeaza ca fiind o planta autogama.

Fructul este o cariopsa (graunte, bob) alingita, de culoare galben-deschis.

Caracteristicile graului

Partile componente ale bobului de grau sub aspect morfologic sunt: embrionul 2,8 %, endospermul 82,4 %, stratul cu aleurona 8,3 % si tegumentul 6,1 %.

Compozitia chimica a bobului de grau

Substante extractive neazotate  detin intre 61 – 75,8 % din care peste 90 % reprezinta amidonul, 2 – 3,5 % zahar si 2,3 % dextrina.

Substantele  proteice  sunt cele mai importante sub aspect nutritiv, de cantitatea si calitatea lor depinzand calitatea fainii.

Amplitudinea continutului acestor substante este intre 8 – 24 %, in functie de specie, soi si conditiile de vegetatie.

In bob cea mai mare cantitate de substante proteice este in zonele periferice, cu precadere in stratul aleuronic, in embrion si in scutelum.

Calitatea fainii depinde atat de cantitatea de substante proteice dar si de calitatea acestor substante

Substantele  grase  variaza intre 1,5 – 2 % cu o cantitate mai mare in embrion.

Celuloza  variaza intre 1,9 – 2,5 % cea mai mare cantitate fiind in partile periferice.

Substantele minerale, fosfor, potasiu, magneziu, compusi de clor, sodiu si foarte putin calciu (1,5 – 2,3 %) sunt de asemenea in partile periferice.

Vitaminele in cantitate mai mare sunt B₁, B₂, E si PP la care se mai adauga vitaminele K si H, gasindu-se la periferia bobului.

Boabele sunt sarace in vitamina A si nu contin vitaminele C si D.

Hibrizi comerciali

KRISTINA este un soi intensiv, cultivat in toate zonele de cultura ale Romaniei, avand o mare rezistenta la iernare si cadere.

Ofera productii mari si constante cu recoltari timpurii si de calitate, dar necesita tratarea cu fungicide in cazul contaminarii timpurii cu fainare.

PETUR este un soi de grau intensiv, recomandat in toate zonele de cultura, cu o rezistenta mare la boli, cadere si temperaturi scazute din timpul iernii.

Ofera productii constante si recolte de calitate, fiind recomandat panificatiei.

RENATA este un soi nou, intensiv, adaptabil la conditiile pedoclimatice din tara noastra, fiind rezistent la ger si iernare.

Dispune de un potential biologic de exceptie, cu o capacitate mare de productie si toleranta la arsita si seceta.

MULAN este un soi intensiv nou destinat exclusiv panificatiei, oferind productii mari si constante indiferent de conditiile pedoclimatice.

Se recomanda in toate zonele de cultura, avand o capacitate mare de infratire si de rezistenta la ierni grele.

Importanta alimentara si furajera a graului

Importanta ce se acorda acestei culturi consta in urmatoarele particularitati:

- Se foloseste sub forma de faina de grau, fiind principala materie prima din care se produce paine – alimentul de baza a aproape jumatate din populatia lumii.

- Se mai foloseste in panificatie, la fabricarea pastelor fainoase, pentru obtinerea de amidon sau gluten, in fabricarea alcoolului etilic si a bioethanolului utilizat drept carburant.

- Este mai bogat in substante proteice ca porumbul, cu o valoare nutritiva superioara, datorita echilibrul aminoacizilor si absentei zeinei, precum si un continut ridicat in vitamine.

- Este o buna premergatoare pentru celelalte culturi, permitant efectuarea la timp a lucrarilor agrotehnice, datorita recoltarii timpurii.

- Costul de productie a graului este mai scazut cu cel al porumbului, datorita tehnologiei de cultivare complet mecanizabila.

- Datorita sistemului radicular fasciculat asigura o buna protectie contra eroziunii solului.

- Taratele sunt folosite in alimentatia animalelor, valoros pentru tineret si vacile cu lapte, datorita bogatiei lor in proteina bruta (14 – 15 %) si hidrati de carbon (40 – 45 %), dar si in altimentatia omului si in dietele diferitelor afectiuni.

- Paiele ramase dupa recoltat se pot utiliza ca materie prima pentru fabricarea celulozei, ca asternut pentru animale; sau nutret grosier si ingrasamant organic.

In timpul recoltarii vremea are un rol foarte important, influentand direct umiditatea porumbului. In cazul in care nu exista posibilitatea de uscare artificiala a porumbului dupa recoltare, atunci fermierul este nevoit sa astepte pana cand acesta este destul de uscat pentru a fi depozitat sau vandut, iar o parte din recolta se poate pierde pe camp in tot acest timp.

Pentru uscarea artificiala a porumbului, se dispune la ora actuala de multe sisteme profesionale, dar ele pot avea avantaje si dezavantaje.

Dispozitivele de uscare la temperatura inalta au un consum mare de energie si pot cauza deteriorarea calitativa a boabelor de porumb din cauza racirii necorespunzatoare a uscatorului, ducand la spargerea acestora in timpul operatiunilor de manevrare.

Se recomanda ca recoltarea, uscarea si depozitarea sa se faca in mai putin de 24 de ore.

Metoda de uscare la temperatura scazuta previne uscarea in profunzime a boabelor si pastreaza calitatile porumbului, dar necesita o buna gestionare, iar timpul de uscare variaza in functie de conditiile de atmosferice.

Teoretic sunt necesari  0,7 kw de energie pentru a evapora 1kg de apa din porumb. Cu toate acestea, din cauza ineficientei unor uscatoare si arzatoare, energia reala necesara, poate oscila intre 0,9 si 2,1 kw pentru 1 kg de apa eliminata.

Energia consumata depinde in principal de tipul uscatorului folosit, de grosimea coloanei sau de adancimea bobului, temperatura de uscare, si cantitatea de recirculare a aerului evacuat. Depinde mai putin de soiul porumbului, de nivelul de intretinere, umiditate, temperatura atmosferica si umiditatea relativa.

Deoarece uscarea necesita la fel de multa energie ca toate celelalte faze ale recoltarii si productiei porumbului, eficienta unui uscator trebuie sa fie analizata in functie de energie consumata in kW pentru eliminarea unui kg de apa din porumb.

Porumbul recoltat toamna timpuriu, cu un continut mare de apa, trebuie uscat in cel mult doua zile pentru a preveni deteriorarea. Faza de uscare nu trebuie sa incetineasca sistemul de recoltare, manevrare sau depozitare.

Unitatea de uscare trebuie aleasa pe baza abilitatii acesteia de a usca porumbul inainte sa inceapa deteriorarea.

Capacitatea si tipul sistemului de uscare trebuie alese in functie de productia estimata, timpul depozitarii, si de suprafata agricola gestionata.

Sisteme de uscare

Uscator fix

Uscator fix

Uscator fix prin trecere sau prin recirculare, zincat sau din aluminiu, capacitate 120 t/h la cereale cu 4% extragere de umiditate sau 18t/h la porumb cu 20% extragere de umiditate.

Uscator mobil

Uscator mobil

Uscator prin recirculare – sau prin trecere, din aluminiu-zincat

- carcasa metalica perforata din otel inoxidabil;

- generator de aer cald cu arzator pe motorina pentru cereale, seminte verzi, leguminoase, porumb, rapita si floarea soarelui;

- cu ardere directa sau direct/indirect (convertabil) la alegere;

- optional cu arzator pe gaz natural sau propan;

- consum motorina 1,1 l/t la cereale grele pentru reducerea umiditatii cu 1%;

- consum gaz natural 1,5 m³ la cereale grele pentru reducerea umiditatii cu 1%.

Uscator cu banda mobil

Uscator cu banda mobil

Uscatoarele cu banda sunt utilizate pe langa uscarea produselor din agricultura si in:

- industria chimica (granulate);

- produse tip fermier (medicina, radacinoase, hamei, seminte de padure, excremente);

- industrie alimentara (medicina, radacinoase, legume, fructe).

Depozitarea

Mucegaiul si insectele au nevoie de umiditate, hrana, si o anumita temperatura pentru a se inmulti.

Primul pas in prevenirea deteriorarii calitative, provocate de insecte este uscarea boabelor. Nu se doreste o uscare prea mare a acestora pentru a nu ridica nejustificat, costurile procesului de tehnologic.

Contimutul in apa la care porumbul se poate depozita depinde de clima, perioada de depozitare si de calitatea acestuia.

Se recomanda uscarea uniforma a porumbului la 15,5 % daca perioada de depozitare este mai mica de 6 luni de zile si la 13 % daca se doreste o perioada mai lunga de pastrare.

In cazul recoltarii porumbului la temperaturi mai mici de 18 grade C exista riscuri mai mari ca pentru aparitia mucegaiului,  ca acesta sa fie atacat de insecte.

Siloz pentru depozitarea porumbului

Porumbul de calitate superioara se poate depozita la o umiditate mai mare in bob decat cel de calitate mai slaba sau deteriorat, cu boabe sparte.

Porumbul deteriorat ingreuneaza procesul de uscare, deoarece faina rezultata din sfaramarea boabelor formeaza o bariera compacta care ingreuneaza circulatia aerului in incinta uscatorului. In aceste depozite, insectele si mucegaiul, gasesc un mediu propice pentru dezvoltare.

Se recomanda cernerea porumbului pentru inlaturarea hoaspelor si a boabelor sparte ceea ce duce la diminuarea problemelor aparute in perioada de depozitare.

Managementul insectelor

In tara noastra sunt multe specii diferite de insecte care sunt capabile sa supravietuiasca in buncarele de depozitarea a porumbului.

Daca aceste insecte au un ciclu de viata lung (intre 4 si 12 luni), o perioada de incubatie scurta, de la faza de ou pana la faza de adult (cca. 30 zile la majoritatea specilor) si o prolificitate foarte mare pentru fiecare individ ( peste 300 oua pe femela) atunci ne putem da foarte simplu seama ca nu sunt necesari prea multi indivizi dintr-o specie pentru a se dezvolta o colonie numeroasa intr-o perioada scurta de timp.

In concluzie, pentru a pastra celula de siloz curata de insecte, pentru noua recolta, este necesar eradicarea totala, a tuturor indivizilor gasiti, dupa golirea acesteia de porumbul din recolta trecuta.

O alta metoda de a elimina riscul infestarii cu insecte, este acela de a curata toate utilajele si echipamentele folosite la recoltarea porumbului cum ar fi, combine, tractoare, remorci, etc.

La inceperea recoltatului pe langa curatirea temenica a combinei, un efect curativ il are si distrugere primei unitati recoltate, care a intrat in contact cu toate angrenajele masinariei, dupa care se poate continua cu recoltarea propriu-zisa a intregii cantitati de porumb.

In acest fel se elimina un mare procent din insectele si daunatori care au ramas in combina de la recolta din sezonul trecut.

Pentru un mai bun control al populatilor de insecte care afecteaza porumbul in timpul depozitarii, este necesar tratamentul buncarelor cu substante special destinate (insecticide). Aceste tratamente se fac cu 3 – 4 saptamani inaintea introducerii porumbului.

Pentru porumbul care este destinat depozitarii pe o prioada mai indelungata este obligatorie tratarea acestuia cu insecticide la inceputul depozitarii, care il protejaza pe un termen mai lung de atacul insectelor (K-Obiol EC 25).

Inainte de depozitarea porumbului, se fac lucrari de reparatie a celulei de siloz (acoperirea si izolarea impotriva apei daca s-au produs sparturi sau crapaturi) si de curatenie a acestuia in vederea eliminarii orcarei surse de infestare cu insecte si mucegaiuri cum ar fi graunte varsate, hoaspe si resturi vegetale de la recolta anterioara.

Este interzisa depozitarea porumbului proaspat recoltat si uscat peste porumbul dintr-o recolta anterioara.

Temperatura optima pentru ca insectele de depozit sa se hraneasca si sa se reproduca este cuprinsa intre 20 – 30 grade C. Cand temperatura porumbului depozitat scade sub 15 grade C inmultirea insectelor inceteaza.

In general cea mai mare activitate a insectelor, cea de hranire, inceteaza cand temperatura boabelor scade sub 10 grade C.

In caz contrar activitatea mucegaiului se dubleaza cu fiecare 5 grade C crestere in temperatura dar este minima la temperaturi de sub10 grade C.

Folosirea corecta a ventilatoarelor poate sa incetineasca sau sa stopeze deteriorarea cauzata de insecte, in cazul in care se mentine o temperatura de depozitare mai scazuta.

Insectele se dezvolta mai greu in diferite faze cand porumbul are o umiditate de mai mica sau egala de 12%.

Celulele de siloz trebuie echipate cu un sistem de ventilatie care sa ofere un debit de aer uniform si rezonabil.

Ventilarea silozului mentine porumbul depozitat la o anumita temperatura de pastrare, dar nu este un proces de uscare, si totusi umiditatea poate creste cu pana la 1% in cazul modificarii temperaturii.

Temperatura optima de pastrare a porumbului la care insectele nu se pot reproduce se situeaza sub valoare de 10 grade C, dar aceasta poate varia in timpul verii de pana la 15 – 18 grade C.

Pe toata perioada de depozitare celulele de siloz trebuiesc atent monitorizate pentru a observa orice neregularitate.

Porumbul se controleaza saptamanal in perioada de toamna, primavara si vara, si o data la 2 saptamani in perioada iernii.

Se recomanda pornirea ventilatoarelor cca. 20 min in timpul inspectiei, pentru a se putea observa eventualele schimbari de temperatura, umiditate sau miros din interiorul celulei de siloz.

Un miros persistent de mucegai aparut in celula de siloz este o particularitate primavara cand se incalzeste vremea si creste temperatura in interior, sau a activitatii mucegaiului si a insectelor.

Pentru a verifica aparitia de conglomerate de porumb deteriorat in interiorul acestuia se foloseste o tija lunga cu care se strapunge masa de boabe pentru a depista zonele compacte si tari.

Se pot preleva probe pentru a determina umiditatea si activitatea insectelor din interiorul celulei de siloz.

K-Obiol EC 25 este un insecticid care actioneaza prin contact si ingestie, recomandat impotriva celor mai raspanditi daunatori ai produselor agricole: Gargarita graului (Sitophilus Granarius), gandacul de grau (Oryzaephilus Surinamensis), molia fructelor uscate (Plodia interpunctella), gandacul de cereale (Rihizoperta dominica), gandacul tribolium (Tribolium castaneum), molia cerealelor (Sitotroga cerealella).

Tratamentul cu K-Obiol asigura protectia produselor depozitate pentru o perioada de 6-10 luni, iar aplicarea directa pe cereale, inainte de incarcarea in silozuri genereaza protectie pe toate perioada depozitarii (pana la 12 luni), fara a mai fi necesare alte tratamente ulterioare.

La tratarea spatiilor goale de depozitare se foloseste o doza de 50 ml in 5 litri de apa pentru 100 mp spatiu de depozitare.

Tratarea cerealelor prin aplicare directa  necesita o doza de 1000 ml in 99 litri de apa pentru 100 tone de cereale.

In cazul infestrarilor masive se recomanda dublarea dozei.

Cantitatea de apa eliminata din 100 kg porumb pentru a fi adus la o umiditate de depozitare de 15,5 %, si 14 %, in cazul umiditatilor initiale date

Durata maxima de pastrare permisa a porumbului in zile la o anumita umiditate in functie de temperatura acestuia

Pentru mai multe sisteme de uscare si depozitare vizitati site-ul celor de la RIELA.

Cerintele de mediu si tehnologice ale culturii porumbului in perioada de vegetatie

Temperatura

Porumbul este o planta pretentioasa la temperatura, avand cerinte mari fata de temperatura la care incepe germinatia, care trebuie sa fie peste 8 grade C precum si fata de temperatura de vegetatie care se situeaza intre 20 – 24 grade C.

Temperaturile lunii mai nu trebuie sa scada sub 13 grade C pentru ca porumbul sa nu fie afectat.

La aparitia paniculului temperatura optima este mai mare de 18 grade C, iar la aparitia matasii si in timpul fecundarii temperaturi de peste 22 grade C.

In perioada de formare a boabelor porumbul prefera temperaturi de minim 19 grade C si mai scazute (15 grade C) in timpul maturarii acestora. Temperaturile de 3-4 grade C in perioada de coacere duce la inegrirea bobului.

Oscilatiile mari de temperatura zi/noapte si temperaturile scazute afecteaza negativ cresterea plantelor si intarzirea vegetatiei rezultand scaderea productiei.

Lumina

Porumbul este pretentios si creste bine la lumina intensa si nu suporta umbrirea indelungata.

Umiditatea

Porumbul este o planta rezistenta la seceta, dar valorifica bine umiditatea provenita din precipitatii sporite sau irigatii, cu un rezultat foarte bun in ceea ce priveste productia.

In primele faze de vegetatie, cerintele acestuia fata de umiditate sunt mai mici, crescand nevoia de umiditate odata cu aparitia inflorescentei mascule si la maturitate in lapte-ceara.

Productiile maxime ale porumbului se obtin in anii cu precipitatii anuale de peste 500 mm.

Consumul de apa, necesar porumbului pentru realizarea unei unitati de substanta uscata, este de 300 unitati apa.

Cerintele fata de sol

Porumbul asigura productii bune pe toate tipurile de sol in cazul in care se efectueaza lucrarile adecvate, datorita sistemului sau radicular foarte bine dezvoltat.

In mod special acesta prefera solurile fertile si profunde cu textura lutoasa, si cu structura bine formata si care contin 3-5 % humus si au un pH cuprins intre 5,8 – 8.

Productii considerabile se obtin pe diferite tipuri de cernoziomuri, pe soluri brun – roscate si in special pe solurile aluviale bogate, cum sunt in Lunca Dunarii.

Rotatia culturilor

Rotatiei culturilor contributia la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul plantelor cultivate pe teren.

Rotatia culturilor permite folosirea stiintifica diferentiata a categoriilor de terenuri dintr-o exploatatie agricola indiferent de marimea acesteia .

Rotatia culturilor de porumb rezolva atat  problemele agrotehnice, cat si cele economice si organizatorice, rezultand in final marirea productiei si a productivitatii muncii.

In ceea ce priveste monocultura porumbului, aceasta nu este benefica mai mult de 3 ani la cultura neirigata si 4 ani la cultura irigata. Acest lucru duce la inmultirea excesiva a speciilor de buruieni rezistente la erbicide, si la intensificarea atacului bolilor si a daunatorilor specifici.

Cea mai utilizata rotatie a culturii in tara noastra este cea de grau-porumb fiind si cele mai mari culturi regasite pe teritoriul tarii.

Odata la 4-5 ani se recomanda intreruperea acestei alternante de cultura din cauza fuzariozei care este o boala comuna la cele doua cereale.

Porumbul are pretentii reduse fata de plantele premergatoare, dar cele mai bune rezultate se obtin la semanarea dupa cerealele paioase de toamna sau primavara, leguminoasele anuale pentru boabe, floarea-soarelui, sfecla de zahar si plantele furajere.

Fertilizare

Fiind una din cele mai productive plante agricole de la noi din tara, porumbul are nevoie de o sumedenie de substante nustritive. Acesta extrage din sol 23 – 25 kg azot, 10 – 15 kg fosfor, 30 – 40 kg potasiu si 9 kg de calciu pentru producerea unei tone de boabe.

Fazele in care porumbul consuma cele mai mari cantitate de substante nutritive sunt:

- inceputul cresterii tulpinii;

- inceputul aparitiei paniculului;

- perioada de la inflorit pana la maturitatea in lapte a boabelor.

Absorbtia azotului se face intens din primele faze de crestere pana la atingerea maturitatii fiziologice.

Insuficienta azotului din sol in orice faza de crestere ingreuneaza procesele de biosinteza si duce la scaderea productiei cu pana la 70 %.

Lipsa fosforului in primele faze de crestere determina o slaba dezvoltare a radacinilor, o intarziere a aparitiei paniculului, a stigmatelor si vegetatiei.

Potasiul asigura rezistenta plantei la cadere seceta si boli

Produse comerciale folosite pentru fertilizarea porumbului

FOLIMAX BOR 150 este un ingrasamant foliar lichid folosit pentru fertilizarea culturilor cu necesar mare de bor, care influenteaza benefic inflorirea, fecundarea si dezvoltarea semintelor.

Acesta se poate aplica foliar sau prin microirigatie in doza de 3-5 l/ha cand porumbul are inaltimea de 12 – 15 cm.

FOLIMAX BLUE este un fertilizant foliar care nu substituie fertilizarea de baza dar constituie o masura aditionala si eficienta. Se poate aplica odata cu tratamentele fitosanitare.

Se aplica fertilizarea foliara pentru obtinerea de sporuri de productie. Furnizeaza echilibrat macroelementele si microelementele necesare pentru obtinerea de productii ridicate.

In cazul aplicarii foliare se recomanda concentratia solutiei de 0,2 – 0,5%.

MICROFERT-U este un ingrasamant pe baza de azot, potasiu, fosfor si macroelemente ( magneziu, sulf, bor, cobalt, cupru, etc.), care se foloseste prin fertilizare foliara pentru obtinerea de sporuri de productie. Se poate aplica concomitent cu tratamentele fitosanitare.

La porumb se pot aplica 1 – 3 fertilizari in doze de 2,5 – 5,0 l produs in 500 I apa/ha, prima – cand plantele au 3-5 frunze, iar urmatoarele, la intervale de 10-15 zile;

Sugestii de fertilizante folosite in cultura porumbului dupa ALCEDO

Combaterea buruienilor in perioada de vegetatie in cultura porumbului

Perioada de vegetatie reprezinta intervalul de timp, in care porumbul isi desfasoara ciclul de viata, de la rasarire pana la maturitatea biologica.

Aceasta perioada este cuprinsa intre 110 – 160 zile in functie de tipul hibridului si conditiile de mediu, dar pe tot acest interval cultura de porumb are nevoie de unele lucrari vitale pentru ca productia sa fie cea dorita.

Buruienile cele mai des intalnite in cultura porumbului sunt speciile:

- monocotiledonate anuale: mohor (Setaria), iarba barboasa (Echinochloa);

- monocotiledonate perene: costrei (Sorghum), pir (Elymus);

- dicotiledonate anuale: stir (Amaranthus), caprita (Chenopodium), mustar salbatic (Sinapis), ridiche salbatica (Rafanus), cornet (Xantium), hrisca urcatoare (Poligonum Convulvus);

- dicotiledonate perene cum este; palamida (Cirsium), volbura (Convulvus), susai (Soncus), rugi (Rubus), boghita (Rorripa), urda vaci (Lepidium), cupa vacii (Calystegia).

Mohorul (Setaria glauca)

Mohorul (Setaria glauca) – este o graminee anuala iubitoare de caldura, cu o puternica inmultire prin seminte, preferand solurile bogate nutritiv.

Germineaza primavara devreme, are frunzele late, flasce, de culoare verde – albastrui cu striatii albe la mijloc.

Tulpina se ramifica adesea la baza, de culoare verde – gri cu o inaltime de 10 – 40 cm.

Inflorescenta scurta, pseudo spic cilindric simplu, si spiculete mici uniforme.

Infloreste in lunile iulie – septembrie si produce intre 400 – 800 seminte per planta.

Costreiul (Sorghum halepense)

Costreiul (Sorghum halepense) este o buruiana graminee perena, care prefera zonele calduroase si se inmulteste prin seminte si rizomi.
Germineaza primavara si vara, avand frunzele lungi, netede, cu nervura mediana de culoare deschisa, zimtate la margini. Limbul primei frunze are o latime de pana la 5 mm.

Tulpina este dreapta, cu nodurile usor paroase si cu o inaltime de pana la 200 cm.

Perioada de inflorire din vara pana in toamna.

Stirul salbatic (Amaranthus retroflexus)

Stirul salbatic (Amaranthus retroflexus) este o buruiana anuala cu inmultire prin seminte, fiind foarte raspandita pe solurile permeabile, bogate in humus si substante nutritive, cu afinitate pentru azot.

Germineaza vara, are frunzele ovoidale, lung petiolate de culoare verde albastrui cu varful ascutit, iar de obicei sunt rosiatice pe partea inferioara.

Tulpina are o inaltime de pana la 100 cm, simpla sau ramificata, de culoare verde pana la rosiatic.

Floarea este mica, putin vizibila, grupata in manunchiuri verzui la extremitatea tulpinii principale.

Infloreste din iunie pana in septembrie si produce intre 1000 si 5000 de seminte.

Mustarul salbatic (Sinapis arvensis)

Mustarul salbatic (Sinapis arvensis) este o buruiana anuala cu inmultire prin seminte, cu radacina pivotanta scurta. Prefera solurile cele mai bune, bogate in substante nutritive si calciu.
Germineaza primavara la adancimea de 2 cm.

Frunzele inferioare sunt petiolate, lobate sau bine dantelate, cele superioare dunt oval-alungite, scurt petiolate.

Tulpina creste vertical fiind ramificata mai ales in partea superioara, si paroasa la partea inferioara cu o inaltime de pana la 60 cm.

Are flori numeroase de culoare galben – aurie, dispuse in ciorchini, care infloresc din mai pana in toamna si produc in jur de 1200 seminte.

Cornuti (Xantium strumarium)

Cornuti (Xantium strumarium) este o buruiana seminifera anuala, prezenta pe solurile grele si bogate in substante nutritive, in zone cu veri calde.

Germineaza primavara, frunzele inferioare sunt cordate triunghiulare, zimtate cu peri desi si scurti pe partea inferioara; frunzele superioare sunt lanceolate.

Tulpina este ramificata cu peri densi si o inaltime de 15 – 120 cm.

Infloreste vara tarziu spre inceputul toamnei.

Palamida (Cirsium arvense)

Palamida (Cirsium arvense) este o buruiana perena cu radacina pivotanta profunda, la inceput verticala, apoi ramificata pe orizontala in adancime, cu afinitate pentru azot.

De obicei germineaza primavara in stratul superficial al solului.

Frunzele inferioare sunt ovoide urmata de un rand de frunze cu forma de lancie, cu marginea usor pana la puternic ghimpata.

Tulpina se prezinta dreapta, ramificata si inalta de pana la 150 cm.

Infloreste vara si produce in jur de 4000 de seminte.

Volbura (Convolvulus arvensis)

Volbura (Convolvulus arvensis) este o buruiana perena, cu numeroase radacini pivotante adanci, prezentand multi muguri de crestere pe radacinile noi.

Se gaseste pe aproape toate tipurile de sol, dar in special pe soluri calde si mai uscate, usoare si permeabile in adancime.

Frunzele au o forma triunghiular ovate, cu varful rotunjit si marigine intreaga, avand o 4 cm lungime si 2 cm latime.

Tulpina este intinsa pe sol sau agatatoare, subtire si ramificata ajungand la 120 cm inaltime.

Infloreste primavara devreme pana toamna devreme, cu flori in forma de palnie dispuse pe toata lungimea tulpinii avand dimensiuni de 2 -3 cm si culoare roz deschis sau alba.

Susaiul (Sonchus arvensis)

Susaiul (Sonchus arvensis) este o buruiana perena cu stoloni care se dezvolta rapid in sol si poseda ramificatii foarte dense, purtatoare de muguri vegetativi, produce un latex vegetal. Prefera soluri umede, lutoase, cu un strat superficial impermeabil.

Germineaza primavara la o adancime de pana la 3 cm.

Frunzele inferioare sunt mari de forma rotund ovala cu marginea fin dintata, pe cand urmatoarele frunze sunt lanceolate, spinos dintate si cordiforme.

Tulpina este dreapta, de cele mai multe ori simpla, prezentand doar in partea superioara ramificatii, atingand inaltimi de 150 cm.
Floarea, este de culoare galben – aurie, care apare din vara pana in toamna cu o productie de 6400 seminte pe planta.
Rolul esential al lucrarilor de ingrijire in cultura porumbului, este combaterea buruienilor, fata de care porumbul este mai sensibil in comparatie cu alte plante prasitoare si reactioneaza cu scaderi importante de productie.

a) Lucrari mecanice de indepartare a buruienilor prin prasire;

- lucrarile mecanice de combatere a buruienilor reprezinta cea mai importanta lucrare de ingrijire mai ales in cazul culturilor neerbicidate;

- inainte de rasarirea porumbului, la 5 zile de la semanat, se lucreaza utilizeaza grapa cu colti reglabili pentru distrugerea buruienilor incoltite sau in curs de rasarire;

- grapa rotativa se foloseste cu precadere dupa rasarire, cand plantele au 4 – 5 frunze, perpendicular pe randurile de plante, pentru distrugerea buruienilor in curs de rasarire si afanarea solului;

- la o saptamana de la rasaritul plantelor, se executa prima prasire, cu cultivatorul, urmata la interval de 10 15 zile intre ele inca 2 – 3 prasiri in functie de aparitia buruienilor;
- se pot executa lucrari de prasire manuale sau mecanice.

La o saptamana de la rasaritul plantelor, se executa prima prasire, cu cultivatorul, urmata la interval de 10 15 zile intre ele inca 2 – 3 prasiri in functie de aparitia buruienilor.

Pentru protejarea plantelor, prima prasire se efectueaza la o adancime de 10 – 12 cm cu o viteza de 4 km/h, a doua si a treia prasire la adancimea de 5 – 7 cm cu o viteza de 8 respectiv 12 km/h

La cultura porumbului pierderile de productie cauzate de buruieni ajung pana la 30-80%.

b) Lucrari de combatere a buruienior nedorite cu ajutorul erbicidelor
Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor se aplica tot mai mult in prezent in cultura porumbului si se realizeaza cu un sortiment larg de erbicide.

Pentru combaterea buruienilor anuale si unele dicotiledonate perene (palamida) se aplica un tratament in perioada cand porumbul are 2 – 4 frunze si se poate folosi:

- Equip in doza de 1 – 1,5 l/ha postmergent;

- Lumax 537,5 SE – erbicid care se aplica postemergent timpuriu (porumb 3-4 frunze, buruieni dicotiledonate 2-3 frunzulite, buruieni monocotiledonate inainte de infratire) in doza de 3 – 3,5 l/ha.

Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale si perene se realizeaza cand in porumbul este in stadiul de maxim 6 frunze si buruienile de maxim 10 cm, folosindu-se:

- Banvel 480 S – in doza de 0,6 l/ha sau 0,4 l/ha in asociere cu un erbicid antigramineic (MISTRAL)

Buruienile anuale se combat cu un erbicid aplicat postmergent, cand acestea sunt in stadii timpurii de dezvoltare, iar cultura de porumb este pana in stadiul de 8 frunze (Callisto 480 SC – 0,20 – 0,35 l/ha).

Pentru buruienile graminee anuale si perene se actioneaza cand porumbul are 4 – 8 frunze.

Produse chimice pentru combaterea buruienilor

Equip – este un erbicid care duce la stoparea cresterii buruienilor dupa 1-3 zile, ingalbenirea si/sau inrosirea frunzelor dupa 4-10 zile si necrozarea progresiva a lastarilor dupa 7-20 zile, urmata de moartea plantei.

Equip se aplica postemergent. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale, tratamentul se efectueaza la doza de 1-1,5 l/ha, cand plantele de porumb au 4-6 frunze iar buruienile sunt in faza de 2-4 frunze.
Pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) din rizomi, tratamentul se efectueaza la doza de 1,75-2,5 l/ha, cand plantele de porumb au 6-8 frunze iar costreiul are 15-20 cm inaltime.

Pentru combaterea pirului (Elymus repens / Agropyron repens), tratamentul se efectueaza la doza de 2,5 l/ha, cand pirul are pana la 10 cm inaltime iar infestarile sunt moderate.

CALLISTO 480 SC – este un erbicid care actioneaza prin blocarea functionarii unei enzime esentiale a plantei, fapt ce ii permite controlul buruienilor rezistente la triazine, sulfonilureice si imidazolinone.

Majoritatea dicotiledonatelor anuale sunt sensibile la Callisto de la rasarire pana la stadiul de 4-6 frunze, iar buruienile monocotiledonate sensibile sunt combatute pana la stadiul de 3 frunze.
Se recomanda folosirea impreuna cu erbicidul Mistral.

Cantitatea de solutie necesara pentru hectar este de 200-300 l. Se recomanda folosirea adjuvantului Atplus la doza de 0,5 l/ha pentru cresterea eficacitatii impotriva buruienilor rasarite in momentul aplicarii.

Merlin Duo – este un erbicid care actioneaza radicular si are o puternica activitate sistemica in planta.

Are o caracteristica exceptionala de reactivare, care completeaza mobilitatea produsului si ii permite sa fie din nou activ in timpul primelor ploi ce urmeaza dupa o perioada fara precipitatii, controland astfel buruienile ce pot rasari in aceasta perioada.

Este omologat pentru combaterea buruienilor anuale dicotiledonate si monocotiledonate din cultura porumbului in tratamente preemergente (2,25-2,5 l/ha) sau postemergente (1,8-2 l/ha).

In postemergenta, tratamentul se efectueaza pana in faza de 3-4 frunze la porumb si buruienile in faza incipienta de crestere (3 frunze). In ambele situatii, dozele reduse se utilizeaza pe soluri cu continut redus de humus si infestare slaba, iar cele ridicate se utilizeaza pe soluri cu continut de 2,5-3,5% humus si infestare puternica cu buruieni.

Acetogan 900 EC este erbicid graminicid, pelicular, nevolatil care actioneaza asupra buruienilor in procesul de germinare a acestora, fiind absorbit prin radicele, coleoptil si hipocotil.

Inlatura buruienile monocotiledonate din cultura porumbului imediat dupa germinare.

Se aplica premergent, imediat dupa semanatul porumbului. Doza este de 1,7-2,2 l/ha in functie de tipul de sol, pe cele cu un continut mai mare de materie organica, doza mai mare.

Pentru o eficacitate maxima se recomanda pregatirea buna a patului germinativ, solul bine maruntit. In anii foarte secetosi se recomanda aplicarea inainte de semanat si incorporarea usoara cu combinatorul la 3-4 cm.

Erbicide folosite pentru tratarea culturilor de porumb

Sugestii de erbicide folosite pentru tratarea culturilor de porumb

Seminte de porumb - daunatori, tratamente si hibrizi

Pentru a obtine o productie buna este foarte important ca semintele de porumb destinate semanatului sa apartina hibrizilor zonati si sa aiba o valoare culturala ridicata (minim 90% germinatie si 98% puritate).

Inainte de semanatul porumbului, samanta se trateaza cu insecticide, impotriva principalilor daunatori ai porumbului (viermi sarma, ratisoara), precum si cu fungicide speciale care maresc rezistenta semintelor la atacul diferitilor agenti patogeni si previn clocirea semintelor in sol cand rasarirea intarzie.

Daunatorii porumbului si tratamente aplicate semintei

Viermi sarma (Agriotes spp.)

Viermii sarma (Agriotes spp.) sunt raspanditi in toate regiunile tarii dar mai ales in zonele de stepa si silvostepa.

-  ouale sunt depuse in sol in perioada mai – iunie;

-  larvele tinere sunt foarte mici si de culoare alba;

-  perioada larvara poate rezista pana la 4 ani in sol;

- larvele se hranesc cu partile subterane ale plantelor, cerealele sunt roase sub nivelul coletului, rozandu- le de la exterior;

-  larvele ating la maturitate o lungime de pana la 3 cm;

-  corp cilindric, puternic chitinizat si rigid, de unde le vine si denumirea de “viermi sarma”;

-  transformarea in pupa are loc la 30 cm in sol;

Viermi sarma - adult

-  dupa 3 – 4 saptamani, adultii eclozeaza si raman in sol peste iarna, iar vara se inmultesc;

-  au corpul alungit si ingustat posterior;

-  culoarea de la brun roscat la brun inchis.

Gargarita porumbului (Tanymecus dilaticollis) – face parte din categoria coleapodelor vegetariene hranindu-se cu radacinile, frunzele si tulpinile porumbului.

Gargarita porumbului (Tanymecus dilaticollis)

Are o arie mare de raspandire in: Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Grecia, Turcia, Siria, Iran.

-  este un gandac mic, 5 – 9 mm;

-  are culoare cenusie – cafenie;

-  apare primavara la cerealele de toamna, in mai cand rasare porumbul femela isi depune ouale la 2 cm in sol;

-  larvele cresc in 10 – 12 zile la temperatura de 20 grade C, coborand la 20 – 60 cm pentru a se hrani cu radacinile plantelor.

Produse pentru combaterea insectelor

Cruiser 350 FS – este insecticid inovator pentru tratamentul semintelor. Protejeaza impotriva daunatorilor de sol si foliari aparuti in primele faze de vegetatie. Substanta activa este eliberata de pe samanta in sol pentru a proteja radacinile; este preluata de radacini si protejeaza tinerele plantute.

Prin reaprovizionarea continua cu substanta activa din “rezervorul” format in jurul zonei radiculare. Cruiser 350 FS asigura o protectie de lunga durata.

Doza recomandata pentru tratarea semintei de porumb este de 10 l/t de samanta.

GAUCHO 600 FS – este insecticid pentru tratarea semintelor de porumb si floarea soarelui impotriva ratisoarei porumbului si a viermilor sarma, precum si a semintelor de cereale paioase impotriva afidelor.

Are actiune sistemica de lunga durata in seminte si plante. El formeaza dupa semanat un halou de protectie in jurul semintei.

Gaucho se va utiliza numai pentru tratarea semintelor de inalta valoare biologica, conditionate si calibrate, cu indici calitativi specifici soiului sau hibridului din care provin.

Doza recomandata pentru tratarea semintelor de porumb este de 6 l/t sau 1 mg s.a. /bob impotriva viermilor sarma (Agriotes spp.).

NUPRID AL 600 FS – este un insecticid sistemic cu actiune de contact si prin ingestie. Fiind aplicat pe samanta, este absorbit prin radacini si translocat in plantele aflate in curs de rasarire si crestere, asiguradu-le o foarte buna protectie fata de mai multi daunatori care prejudiciaza culturile agricole in prima parte a perioadei de vegetatie.

Actiunea insecticida a produsului se bazeaza pe efectul rapid asupra sistemului nervos al insectelor.

Doza recomandata: 6 l/t impotriva viermilor sarma, 8 l/t impotriva gargaritei porumbului.

Bolile porumbului si tratarea semintei

Fuzarioza (Fusarium spp.) produce pagube cantitative si calitative.

Acumularea unor mase miceliene de ciuperci din genul Fusarium pe boabe si stiuleti determina cresterea cantitatilor de micotoxine deosebit de periculoase pentru sanatatea omului si animalelor.

Fozarioza (Fusarium spp.)

Inflorirea alba a boabelor (Gibberella fujikuroi) – aceasta fuzarioza a porumbului are o larga raspandire geografica, fiind destul de frecventa in tara noastra.

- se poate manifesta in toate fazele de vegetatie a porumbului;

- daca infectiile se produc de timpuriu, plantutele putrezesc si mor in scurt timp, chiar inainte de rasarire;

- efectul vatamarilor la samanta se limiteaza numai la putrezirea plantelor tinere;

- la plantele mai dezvoltate atacul este localizat la baza tulpinii si pe radacini care putrezesc si se acopera cu un mucegai roz;

Pentru prevenirea bolii se recomanda folosirea semintei sanatoase sau tratarea ei cu fungicide specializate, fie pe cale hidrotermica (la 55 grade C timp de 30 minute).

Cea mai sigura masura o constituie cultivarea de hibrizi rezistenti.

Caderea plantutelor (Pythium spp.) este o boala extrem de periculoasa datorata unei ciuperci (Pythium ultimum) si provoaca putrezirea plantutelor. Apare la zona dintre radacina si tulpina. Plantele atacate sunt pierdute, avand coletul putrezit si macerat.

Ciuperca se dezvolta la temperaturi de peste 20 grade C, in pamant umed in jurul plantei.

Combaterea si prevenirea se face prin tratarea semintelor.

Produse pentru combaterea bolilor

MAXIM XL 035 FS – este fungicid pentru tratamentul semintelor de porumb si floarea-soarelui cu mod multiplu de actiune (penetrant, de contact si sistemic) si patrunde in seminte, controland atat infectiile superficiale cat si pe cele adanci. Produsul formeaza o zona de protectie in jurul semintei. Substanta activa este absorbita inca de la germinare si este prezenta in tanara planta, fiind activa in prevenirea atacului provocat de agentii patogeni.

Doza recomandata pentru combaterea fuzariozei si a caderii plantutelor este de 1 l/t samanta (8 l solutie la tona de samanta 7 l apa + 1 l MAXIM XL 035 FS).

SEMNAL 500 FS – este un fungicid de contact, cu eficacitate ridicata in prevenirea si combaterea atacului celor mai raspanditi agenti fitopatogeni care se transmit prin samanta si prin sol si care pot prejudicia culturile in toate stadiile: de germinare a semintelor, de rasarire si crestere a plantelor si de formare a recoltelor.

Doza recomandata la tratarea semintelor de porumb pentru combaterea patogenilor din sol este de 3,5 l/t.

VITAVAX 200 FF – fungicid dezvoltat special pentru tratat seminte de cereale care contine 2 substante active: carboxina ce are actiune sistemica si TMTD (tiram) care are actiune de contact.

Vitavax este compatibil cu pulberile umectabile si supensiile concentrate de fungicide sau insecticide.

Doza recomandata 2,5 l/t samanta.

Cropline 636 FS este un insecto – fungicid omologat pentru tratarea semintelor de porumb si rapita destinate insamantarilor, pentru combaterea unor boli si daunatori cu potential major de daunare a culturilor de porumb si rapita, dupa cum urmeaza: porumb – fuzarioza, putregaiul semintelor si caderea plantutelor, gargarita frunzelor, in doza de 10 litri/tona si viermele vestic al radacinilor de porumb – in doza de 13 litri/tona.

Tratamentul semintelor de porumb cu acest produs previne atacul si al altor patogeni importanti in culturile de porumb, cum sunt: taciunele prafos al inflorescentelor de porumb si taciunele comun la infectii primare.

Hibrizi de porumb pentru cultura din in tara noastra

A) Hibrizi de porumb Pioneer

Hibrizi de porumb Pioneer

PIONEER PR39D81 – este un hibrid simplu timpuriu (FAO 270) cu cel mai mic procent de umiditate in momentul recoltarii din intreaga grupa. Este deosebit de stabil datorita rezistentei exceptionale la conditiile de seceta.

Avantaje:

- Toleranta la seceta;

- Pierde rapid apa la maturitate;

- Rezistenta buna la frangere si cadere;

- Rezistenta foarte buna la principalele boli ale porumbului.

Este recomandat pentru zonele de cultura ale porumbului, este pretabil la insamantare timpurie.

In cazul in care se seamana la inceputul lunii aprilie se poate recolta la inceputul lui septembrie cu un procent de umiditate in boabe forte scazut.

Densitate: 65 – 70 mii plante/ha la teren neirigat si 70 – 80 mii plante/ha la teren irigat.

PIONEER HELGA – hibrid simplu timpuriu (FAO 300) cu potential de productie ridicat si constatnt, realizand usor productii de peste 8 – 9 t/ha. Plasticitate ecologica ridicata.

Avantaje:

- Toleranta la seceta si arsita;

- Prezinta caracterul „stay green”;

- Pierde rapid apa la maturitate;

- Rezistenta la cadere si frangere.

Este recomandat in zonele subcolineare si colineare.

Densitate: 55 – 60 mii plante/ha pe teren neirigat si 60 – 65 mii pe teren irigat.

PIONEER PR38A24 – hibrid simplu semitimpuriu (FAO 350) cu o capacitate remarcabila pentru aceasta grupa de maturitate. Este deosebit de stabil datorita rezistentei la seceta.

Avantaje:

- Toleranta la seceta si arsita;

- Prezinta caracterul „stay green”;

- Pierde rapid apa la maturitate;

- Rezistenta buna la frangere si cadere;

- Rezistenta foarte buna la sfredelitorul porumbului (Ostrinia nublialis).

Este recomandat in zonele de campie si subcolineare si colineare. Se recomanda ca furaj in hrana porcinelor si pasarilor.

Densitate: 55 – 60 mii plante/ha pe teren neirigat, 60 – 65 mii pe teren irigat si 80 – 100 mii plante/ha la siloz.

PIONEER PR35T36 – hibrid simplu semitardiv (FAO 530), cu potential de productie foarte ridicat (15-16 t/ha) cu un ritm rapid de crestere in primele faze de vegetatie.

Avantaje:

- Adaptabilitate la diferite conditii ecologice;

- Rezistenta foarte buna la seceta;

- Rezistenta buna la frangere si cadere;

- Ritm rapid de pierdere a apei.

Se recomanda a se cultiva in zona de campie din sudul si vestul tarii cu tehnologie intensiva si la irigat.

Densitate: 50 – 55 mii plante/ha pe teren neirigat, 55 – 60 mii plante/ha pe teren irigat

B) Hibrizi de porumb KWS

Hibrizi de porumb KWS

KARNEVALIS – este un hibrid NOU extratimpuriu (FAO 260), recomandat pentru productia de boabe cat si pentru siloz.

Are talia inalta, cu inseratia stiuletului medie-inalta.

Stiuletele este lung de forma cilindrica cu rahis de culoare alba, foarte subtire.

Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben cu misuna profunda

Avantaje:

- Productititate excelenta;

- Randament de boabe exceptional;

- Ritm foarte rapid de pierdere a apei din boabe;

- Toleranta excelenta la secetat si arsita;

- Rezistenta buna la fuzarioza stiuletilor (Fusarium spp.)

Este recomandat in toate zonele de cultura cu o densitate de 65 – 75 mii plante/ha la teren neirigat, 80 – 85 mii plante/ha la teren irigat si > 85 mii plante/ha pentru siloz in cultura succesiva.

GARBURE - este un hibrid extratimpuriu (FAO 370), cu un potential de productie de 10,5 – 13,5 t/ha avand bob dentat.

Avantaje:

- Capacitate superioara de productie;

- Plasticitate ecologica foarte buna;

- Toleranta foarte buna la seceta;

- Ritm foarte rapid de pierdere a apei din boabe;

- Rezistenta buna la frangerea tulpinilor si la caderea din radacina.

Se recomanda cu precadere pentru zonele de campie, dar si in cele colineare, o densitate de 65 – 70 mii plante/ha la teren neirigat, 75 – 80 mii plante/ha la teren irigat,

C) Hibrizi de porumb SYNGENTA

Hibrizi de porumb SYNGENTA

AROBASE – hibrid timpuriu (FAO 250), cu bob sticlos (recomandat pentru malai si industrializare), realizeaza o productie ridicata pentru aceasta grupa de maturitate datorita capacitatii de folosire a luminii la maxim.

Planta este de inaltime medie, insertia stiuletelui buna si uniforma, peduncul scurt.

Avantaje:

- Vigoare buna la rasarire;

- Toleranta la bolile foliare si ale stiuletelui;

- Perioada de vegetatie scurta (100 – 120 zile) il recomanda ca fiind o buna premergatoare pentru culturile de toamna;

- Tipul stiuletelui flexibil cu 14-16 randuri, cu 34 -36 boabe pe rand, MMB = 280-300 gr.

Recomandat cu rezultate deosebite pe zonele de cultura din Transilvania si Moldova.

NK OCCITAN – este un hibrid semi-timpuriu (FAO 350), cu bobul dentat si un continut ridicat de amidon, care obtine productii mari in orice conditii climatice.

Avantaje:

- Elimina rapid apa, avantaj care, mai ales in toamnele ploioase, poate aduce beneficii importante;

- Stabilitate excelenta, valorifica foarte bine fertilitatea naturala a solului;

- Perioada de vegetatie 125 – 135 zile;

- Stiuletele flexibil, cu un numar de 14-16 randuri, 40-42 boabe pe rand, MMB = 320-340 gr;

 - Densitatea recomandata la irigat 70 – 80 plante/ha mii; neirigat 65 – 70 mii plante/ha.

In concluzie, productiile porumbului sunt in mod direct influentate de calitatea semintei alese, atat a hibridului cat si tratamentul acesteia.

Combina IH 7010

Recoltatul este ultima veriga in complexul de lucrari din cultura porumbului si se face la maturitatea acesteia.

Alte doua lucrari foarte importante predecesoare recoltatului le puteti gasi la pregatirea terenului pentru cultivarea porumbului si semanatul porumbului.

Exista o maturitate biologica (recoltarea porumbului pentru boabe care se face la maturitatea biologica a plantei) si o maturitate economica ( recoltarea porumbului pentru siloz sau masa verde).

Maturitatea porumbului  – se realizeaza timp de aproape doua luni, cu parcurgerea urmatoarelor faze:

     a) coacerea in lapte, cand boabele au umiditatea de peste 50% si acumularea substantelor organice este finalizata;

Coacerea porumbului in lapte dureaza aproximativ 14 zile in functie de specificatiile fiecarui hibrid in parte. Aceasta perioada incepe cu modificari morfologice aspupra plantei. In general aceasta ramane verde, mai inchisa pe tulpina cu nuante violacee pe toata lungimea, cu exceptia frunzelor din treimea inferioara, care devin galbene.

Stigmatele  devin negre, iar boabele isi continua cresterea, nedesprinzandu-se de pe rahis si continand un suc laptos.

Continutul in apa al bobului este foarte ridicat in aceasta faza, de pana la 85 %. Creste continutului de amidon si grasimi brute, dar scade azotul si hidratii de carbon solubili in apa. In aceasta faza embrionul este format, boabele fiind capabile de germinatie. In aceasta perioada cantitatea de apa din sol este foarte importanta deoarece influenteaza productia de porumb.

     b) coacerea in lapte-ceara, cand boabele au in jur de 40-45%, apa;

     c) coacerea in ceara, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin sticloase;

Coacerea in ceara (maturarea galbena sau in parga) dureaza aproximativ 14 zile, iar in aceasta perioada in bob se acumuleaza substante de rezerva reducandu-se semnificativ nivelul apei (35 – 40%), oferind acestuia un aspect sticlos, culoare specifica hibridului si capacitatea de desprindere de pe rahis. Frunzele se usca in proportie de 45 % si panusile exterioare capata aspect albicios.

     d) coacerea deplina, cand boabele sunt tari, iar continutul in apa este sub 30%.

Coacerea deplina reprezinta momentul cand continutul de apa din bob se reduce cu mult sub 30%, iar compozitia chimica a  bobului de porumb este in faza finala, oferindui acestuia “maturitate chimica”.

Recoltarea porumbului la maturitatea biologica

Porumbul se recolteaza la maturitate deplina care se realizeaza aproximativ in 2 luni dupa ofilirea matasii la stiuleti. Recoltarea porumbului poate fi facuta de doua feluri, manual sau mecanizat:

- manual necesita multa mana de lucru dar este inca mult folosita;

- mecanizata se poate face sub forma de stiuleti sau sub forma de boabe.

Recoltarea se poate face esalonat pe o perioada mai lunga de timp fara pierderi de recolta, pierderi pot aparea totusi atunci cand perioada de recoltare se prelungeste prea mult, prin frangerea tulpinilor, din cauza unor boli si daunatori sau din cauza fenomenlor climatice.

Perioada optima de recoltat se poate efectua atunci cand umiditatea boabelor a ajuns la 28-30% si se poate incheia atunci cand boabele au o umiditate de 20-25%. Dupa acesta perioada, recoltatul stiuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de pe stiulete. Cand recoltarea se face cu combina echipata cu dispozitivul de recoltare sub forma de boabe, cele mai mici pierderi se inregistreaza la umiditatea de 20-24%.

Utilaje pentru recoltarea porumbului

TORNADO 80

Combinele de tip TORNADO 80 sunt destinate pentru colectarea si depanusarea porumbului. Combina imbina in sine urmatoarele functii: inlaturarea stiuletelui de la tulpina, maruntirea tulpinii, depanusarea stiuletilor, transportarea stiuletilor in buncar si descarcarea in remorca.

John Deere 600 C

Combina John Deere 600 Ceste destinata recoltarii porumbului in boabe fiind dotata cu:

- componente puternice care taie cu usurinta tulpinele;

- cilindri cu caneluri si cutite cu lame opuse pentru taiere imbunatatita;

- lanturi de culegere, melc si jgheab proiectate pentru a asigura ca fiecare bob ajunge in combina;

- cuplu marit cu 42% si cinci game de viteze pentru recoltat porumb;

- capacitatea de a face fata celor mai dificile si mai verzi culturi datorita cuplului ridicat si ambreiajului puternic;

- functionarea constanta, fiabila a motorului cu inversor de 110 kW (135 cp);

Productiile obtinute intr-o cultura normala sunt de 4000 – 8000 boabe / ha pe teren neirigat, 7000 – 12000 kg/ha pe teren cu aport freatic si 12000 – 15000 kg/ha pe teren irigat.

Randamentul in boabe, in functie de hibrid, este intre 75-82%.

Evaluarea productiei de boabe se poate face dupa formula:

P (kg / ha stiuleti) = Nr. stiuleti /m² x Greutatea unui stiulete (g) x 10

Recoltarea porumbului la maturitatea economica

     a) Recoltarea porumbului pentru siloz

Porumbul pentru siloz se recolteaza cand boabele se gasesc in faza de lapte – ceara si umiditatea plantelor este de 75 %.

Depasirea momentului optim de recoltare depreciaza calitatea silozului obtinut, plantele isi pierd suculenta scazand umiditatea, tasarea se face mai greu, iar in defavoarea fermentatiei lactice au loc fermentatii nedorite.

Recoltarea pentru siloz se executa mecanizat, cu vindrovere (seceratoare), care taie, toaca si incarca furajul in mijloacele de transport..

In cultura principala, se pot realiza productii de 40-50 t / ha masa verde, la neirigat si 70-80 t / ha la irigat. In cultura dubla, se obtin productii de 30-40 t / ha, la neirigat, si 40-50 t / ha la irigat.

     b) Recoltarea porumbului pentru masa verde

Porumbul pentru masa verde (se foloseste in hrana animalelor ca atare sau palit) se recolteaza la o inaltime de 60-70 cm, si dureaza pana la inspicare. Recoltarea se face in functie de necesarul de furaj verde proaspat.

In conditiile de tehnologie corespunzatoare, productia este de 20-30 t / ha la neirigat si 40-50 t / ha la irigat.

Ce este porumbul si hibrizi porumb

Originea porumbului

Porumbul (Zea mays L) este o planta anuala ierboasa, din categoria cerealelor, originara din America Centrala (Mexic-Guatemala) si America de Sud (Peru –Bolivia) domesticita in preistoric de catre popoarele indigene acestor zone.

In Europa a fost introdusa de catre navigatorul Cristofor Columb la sfarsitul secolului al XV-lea.

In tara noastra, porumbul a fost introdus de domnitorul Tarii Romanesti, Serban Cantacuzino la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Porumbul este cea mai importanta cultura in America cu o medie de 332 milioane tone cultivate anual. Aproximativ 40 % – 130 milioane tone, din totalul culturilor de porumb sunt destinate pentru producerea de etanol. Hibrizii modificati genetic reprezentau pana la 85 % din totalul culturilor de porumb din Statele Unite in anul 2009.

Unele varietati de porumb salbatice pot sa creasca pana la 12 m inaltime, dar odata cu domesticirea s-a urmarit selectionarea pentru plante cu o inaltime de pana la 2,5 m.

In tara noastra in functie de anumite zone geografice porumbul se poate intalni si sub denumirile de papusoi sau cucuruz.

Caracteristicile porumbului

Particularitatile biologice si alimentare deosebite au determinat cultivarea porumbului in diverse zone ale lumii, ocupand locul trei ca suprafata (peste 130 milioane hectare) dupa grau si orez. In tara noastra suprafata cultivata cu porumb este de aproximativ 3 milioane hectare.

Porumbul este o graminee inalta cu o productie foarte mare, cu o adaptabilitate sporita la mai multe tipuri de clima si este foarte rezistenta.

Caracteristicile porumbului

Sistemul radicular este fasciculat, format din radacini adventive propriu-zise (se formeaza din nodurile subterane) si radacini adventive aeriene (se formeaza din nodurile de la suprafata). Radacinile ajung la o adancime de pana la 3 m in sol, ceea ce ajuta la o buna fixare a plantei si ii confera rezistenta la rafale de vant puternice.

Tulpina este inalta, groasa si neramificata, formata din segmente delimitate de internoduli pe lungimea ei in numar de 8 – 17. Soiurile mai tarzii prezinta mai multi internoduli decat cele timpurii.

Grosimea internodiilor este cuprinsa intre 20 mm la baza pana la 60 mm la mijloc, apoi se subtiaza ajungand la 5-10 mm sub panicul. Tulpina porumbului este plina cu maduva iar vasele conducatoare de seva se gasesc dispuse neregulat in aceasta maduva.

Frunzele porumbului au o lungime de 50 – 80 cm si o latime intre 5 – 12 cm sub forma de lance avand marginile ondulate. Frunzele detin un „sistem” pentru protectia plantei in cazul secetei, in a carui „mecanism” intra numeroase celule buliforme din epiderma superioara a limbului care ajuta la rasucirea in interior a limbului foliar.

Porumbul este o planta unisexuat-monoica ceea ce inseamna ca florile masculine se afla pe aceeasi tulpina cu florile feminine.

Flori masculine, flori feminine

Florile masculine sunt asezate in varful tulpinii si formeaza o inflorescenta de tip panicul. Paniculul prezinta un ax principal prevazut cu 10 – 40 de ramificatii laterale, pe care se gasesc spiculetele biflore.

Graunciori de polen sunt de forma sferica si foarte mari pentru familia gramineelor

In comparatie cu florile masculine, cele feminine sunt grupate intr-o inflorescenta de tip spic. Pe rahisul stiuletelui sunt asezate spiculete, in randuri perechi, cu cate doua flori: una superioara fertila si una inferioara sterila.

Ovarul este monocarpelar, cu stigmatul filiform, lung de 20-40 cm, bifurcat la varf.

Planta de porumb formeaza unul sau mai multi stiuleti, primul care apare este stiuletele superior, care este si cel mai dezvoltat.

Bobul de porumb este o cariopsa, ca si la celelalte cereale, el se prezinta sub o mare varietate de forme si marimi a boabelor si poate fi colorat de la alb, galben, violaceu, rosu etc.

Porumbul face parte din familia Graminaceae, specia Zea mays, care cuprinde urmatoarele convarietati care se deosebesc in principal de caracteristicile invelisului exterior al embrionului (endospermul):

- Convarietatea indurata este porumbul cu boabe tari, are endospermul la periferia bobului si fainos in partea centrala;

     - Convarietatea indentata este porumbul dinte de cal, la care endospermul fainos ocupa partea cea mai mare a bobului;

- Convarietatea everta este porumbul pentru floricele, cu bobul albicios, lucios, cu endospermul cornos cu exceptia unei portiuni in dreptul embrionului;

- Convarietatea amylacea este porumbul amidon os, cu endospermul fainos in intregime;

- Convarietatea saccharata este porumbul zaharat, bogat in hidrati de carbon si sarac in amidon, boabele sunt zbarcite la uscare;

- Convarietatea ceratina este porumbul cerat, cu endospermul cornos in intregime;

- Convarietatea tunicata este porumbul, imbracat”, cu boabele acoperite de glume.

La ora actuala, in lume in ceea ce priveste tipurile de porumb folosit, putem afirma ca in majoritatea zonelor de cultura nu se mai cultiva soiuri, ci hibrizi, rezultati din linii consangvinizate prin autofecundare dirijata.

In 1954 a fost introdus in cultura primii hibrizi de porumb, creati in Statele Unite ale Americi.

Hibrizi porumb – clasificare:

A) dupa modul de obtinere:

- Hibrizi simpli (HS) – hibridarea a doua linii consangvinizate; (Evelina HS originar din S.U.A);

- Hibrizi dubli (HD) – hibridarea a doi hibrizi simpli;

- Hibrizi triliniari (HT) – combina particularitatile hibrizilor simpli si a celor dubli prin hibridarea acestora (Alberta HS originar din S.U.A).

B) dupa perioada de vegetatie exprimata prin indicele de precocitate (FAO)

- Hibrizii foarte timpurii – 100-200 (Dana HS, Doina HT; originare din Romania);

- Hibrizi timpurii – 200-300 (Turda Super HT originar din Romania);

- Hibrizi semitimpurii – 300-400;

- Hibrizi tarzii – 600-700.

Exemple de hibrizi comerciali:

KWS 2376 – reprezinta un hibrid foarte performant cu un indice de precocitate FAO de 370, o perioada de vegetatie intre 113 – 120 zile si un potential de productie de 9,5 – 13 t/ha;

LAUREAT – reprezinta un hibrid care valorifica bine potentialul natural, cu un indice de precocitate FAO de 350, o perioada de vegetatie intre 110 – 116 zile si un potential de productie de 10,7 – 14 t/ha;

PR38A79 – reprezinta un hibrid HS Pioneer semitimpuriu, foarte rezistent cu un indice de precocitate FAO de 350, recomandat pentru toate zonele de cultura ale porumbului, in special semi-aride;

PR36D79 – reprezinta un hibrid destinat productiilor mari tot din gama Pioneer, semitardiv, HS, cu un indice de precocitate FAO de 400, recomandat pentru toate zonele de cultura semi-aride si semi-umede ale Romaniei.

Importanta alimentara si furajera a porumbului

- Insusirile agrobiologice si agrotehnice foarte bune fac din aceasta planta sa poate fi cultivata in majoritatea zonelor de clima: rezistenta ridicata la seceta si cadere, la unele boli si daunatori, mecanizarea totala a lucrarilor agrotehnice si de recoltare, o buna valorificare a ingrasamintelor organo minerale si a apei de irigatie.

- Se foloseste in alimentatia omului sub forma de faina de porumb (malai), fulgi de porumb, floricele, etc.;

- Boabele de porumb constituie materia prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, glucozei si dextrinei; in Statele Unite porumbul este cea mai importanta si economica sursa de amidon;

- Este o planta din care se poate extrage un ulei de foarte buna calitate folosit in alimentatia dietetica datorita continutul ridicat de grasimi;

- In hrana animalelor, intra in componenta furajelor concentrate in proportii mai mari fata de alte cereale; se mai foloseste si sub diferite forme, masa verde sau insilozat, fan, coceni in furajarea erbivorelor mari;

- Boabele de porumb contin intre: 11,5-14% apa, 9,5-15% proteine, 5-8% grasimi, 1,5-2% saruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80 g proteina digestibila si 1,20-1,30 unitati nutritive;

- Porumbului pentru siloz, constituie modul cel mai eficient de hranire a animalelor in perioada de stabulatie, avand un grad foarte ridicat de consumabilitate

- Folosirea unor hibrizi cu perioade de vegetatie diferite permite o cultivare esalonata a porumbului, asigurandu-se, astfel, furaje verzi in tot timpul perioadei de vegetatie;

Inceputul noii perioade de prosperitate Claas a fost dat de Xerion. Un tractor articulat, competitor pentru seria 9 de la JohnDeere, NewHolland T9 sau Case STX. Claas a inteles ca pe acest segment al tractoarelor articulate de mare putere problema principala o reprezinta versatilitatea.Daca esti un fermier modern si ai nevoie de un tractor articulat atat pentru arat sau discuit cat si pentru semanat si esti dispus sa cheltuiesti peste 200 mii euro pentru el de ce sa nu primesti mai mult. Asa a inceput povestea lui Xerion.

Pe plaja de putere de peste 300 cai in schimb Claas suferea la capitolul incredere. Fendt 900 Vario inca este considerat cel mai bun tractor de pe piata desi noul 8R de la JD promite sa vina cu imbunatatiri substantiale. Problema celor doua marci o reprezinta pretul, care este sustinut si de imaginea de marca.

In acest context Axion 900 ar putea fi alternativa pe care o asteptai. Calitate germana, la un pret corect pentru ceea ce ofera, iar Axion ofera o serie de avantaje pe care nu le poti trece cu vederea.

Semanatul porumbului

Semanatul porumbului este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor de porumb la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. Acestea trebuie sa fie uniform repartizate, acoperite cu sol afanat si sa se realizeze tasare sau nivelarea solului, astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor.

Pentru a obtine o productie buna este foarte important ca samanta de porumbdestinata semanatului sa apartina hibrizilor zonati si sa aiba o valoare culturala ridicata (minim 90% germinatie si 98% puritate).

Momentul optim pentru semanat este determinat de temperatura solului la adancimea de 10 cm, care trebuie sa fie de 8 – 10 grade C la ora 8 dimineata, iar vremea este in curs de incalzire. Aceasta perioada poate sa difere in functie de zona dupa cum urmeaza:

- 1-15 aprilie in zona de campie din vestul si sudul tarii, Dobrogea si sudul Moldovei;

- 15-20 aprilie in campia Transilvaniei si centrul Moldovei;

- 15-30 aprilie in zonele subcarpatice si nordul tarii (poate fi prelungita in prima decada a lunii mai).

Semanarea mai devreme nu este benefica, deoarece perioada de la semanat pana la rasarire se prelungeste si poate duce la putrezirea semintei in sol, rasarire esalonata, plante rare si intreaga cultura poate fi acoperita de buruieniile care cresc inaintea porumbului.

Semanatul trebuie terminat in cel mult 10 zile de la inceperea campaniei, deoarece fiecare zi intarziere, poate scadea productia culturii.

Ca si semanarea mai devreme, nici semanarea mai tarziu decat perioada optima nu este indicata fiindca umiditatea din sol scade treptat odata cu incalzirea vremii si plantele ajung tarziu la inflorire si fecundarea are loc in perioada cea mai calda si secetoasa a verii, ceea ce duce la cresterea sterilitatii. Perioada de semanat mai difera in functie de hibrizii folositi si natura lor. Hibrizii timpurii se seamana primii, fiind mai rezistenti la temperaturile scazute.

Cultivarea in functie de zona geografica:

- Zona I care cuprinde Campia din sudul tarii, Dobrogea, Campia de Vest, partea de sud a podisului Moldovei – se cultiva 75-80% din suprafata cu hibrizi tarzii si 20-25% cu hibrizi mijlocii;

- Zona II cuprinde cea mai mare parte a Podisului Moldovei si Campia de nord-vest – se cultiva 20% hibrizi tardivi, 50% hibrizi mijlocii si 30% hibrizi timpurii;

- Zona III cuprinde zonele subcolinare a Carpatilor Meridionali si Rasariteni, Podisul Transilvaniei si Depresiunea Maramuresului – se cultiva 75% din suprafata cu hibrizi timpurii si 25% cu hibrizi mijlocii.

Densitatea optima (numarul de plante recoltabile de porumb la hectar se face cu cea mai mare productie), este un factor important in cultura porumbului si se stabileste in functie de particularitatile hibridului cultivat, de rezerva de apa din sol si de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive, fiind cuprinsa intre 65 – 70 mii de plante/ha la hibrizii timpurii (Turda 145 – hibrid triliniar), 60 – 65 mii de plante/ha la hibrizii semitimpurii (Turda Favorit – hibrid simplu) si tardivi.

In culturile irigate densitatea creste semnificativ ajungand chiar si la 80 – 120 mii plante/ha.

Pentru a obtine o densitate dorita si o productie maxima este necesar a se lua in calcul o cantitate de 15 – 20 kg samanta pentru semanat, la care se adauga un procent de 10 – 15 % pentru acoperirea pierderilor pana la rasarire.

Necesarul de samanta difera in functie de calitatea patului germinativ, perioada de semanare, adancime semanatului, marimea boabelor.

Adancimea de semanare este cuprinsa intre 5 – 8 cm in functie de sol si umiditate. In solurile grele si umede samanta se planteaza la o adancime mai mica fata de solurile usoare si cu umiditate mai scazuta.

O atentie sporita se acorda adancimii de semanare care trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata cultivata, pentru ca plantele sa rasara concomitent, in caz contrar intarzierile la rasarire, fata de alte plante vecine, duc la o crestere a plantei sub media culturii rezultand in scaderea potentialului productiv.

Se doreste ca umiditatea din sol in timpul plantarii sa nu fie prea mare ca plantele sa fie fortate sa-si dezvolte sistemul radicular in profunzimea solului pentru o mai buna fixare.

Semanatoare SPP - 8FS

Distanta dintre randuri este de 70 – 75 cm si se obtine cu ajutorul semanatorii care se regleaza in functie de tehnologia aplicata (SEMANATOARE SPP – 8FS pneumatica de precizie este destinata semanatului plantelor in cuiburi, bob cu bob, la o anumita distanta intre ele, utilate cu dispozitiv pentru incorporarea in sol a semintelor concomitent cu ingrasamintele). Viteza de lucru a agregatului este de 5-10 km/h.

Distanta intre boabe pe rand este de 22 – 28 cm, iar numarul de boabe germinablile pe metru liniar este de 4 – 5 in functie de densitate.

Se mai poate opta si pentru o distanta intre randuri mai mica de 60 cm care absoarbe mai bine caldura soarelui, numai ca aceasta tehnologie implica recoltarea manuala.

In concluzie, pentru rezultate bune la recoltare, este necesar respectarea cerintelor agrobiologice ale porumbului, in caz contrar performantele hibridului folosit vor fi sub capacitatea lui maxima de productie.

Pentru faza urmatoare din complexul de lucrari din cultura porumbului, accesati articolul despre recoltarea porumbului.

Pregatirea terenului pentru cultivarea porumbului

In agricultura, principala ramura pentru obtinerea productiilor vegetale o constituie lucrarile solului care lasa o mare amprenta asupra insusirilor fizice, chimice si biologice ale acestuia. Lucrarile de pregatire a solului se fac cu scopul de a obtine un strat afanat in care plantele sa gaseasca conditii optime de crestere si dezvoltare.

In cazul culturii porumbului aceste actiuni se fac in functie de natura solului, rezerva de apa si gradul de imburuienare a acestuia. Campania de pregatire incepe vara sau toamna dupa eliberarea terenului de cultura premergatoare. Cele mai indicate plante premergatoare culturii porumbului sunt cerealele paioase de toamna sau primavara, leguminoasele anuale pentru boabe, floarea soarelui, sfecla de zahar, plante furajere.

Cand porumbul se cultiva dupa o planta premergatoare timpurie, se efectueaza o aratura de baza cu plugul in agregat cu grapa stelata la o adancime de 22 – 25 cm pentru solurile cu textura usoara si 25 – 30 cm pentru solurile grele. In cazul verilor secetoase care nu permit lucrarea solului, aratura se executa la o adancime de 18 – 20 cm si se numeste „aratura superficiala” si are ca scop mentinerea apei in sol.

Pentru araturile efectuate toamna procedeul este acelasi, dar dupa plantele premergatoare care lasa cantitati semnificative de resturi vegetale, se pune accent suplimentar pe o discuire cu scop de maruntire a acestora.

In functie de metoda folosita pentru combaterea daunatorilor si a tehnologiei de cultivare, in ceea ce privesc lucrarile de pregatire a solului, putem sublinia o actiune des intalnita, aceea de administrare a unor tratamente chimice, erbicide si insecticide pentru distrugerea buruienilor si a insectelor existente in sol de la cultura anterioara. Concomitent cu tratarea solului se mai aplica si o gama variata de ingrasaminte organice (gunoiul de grajd) sau anorganice (fosfor si potasiu) in functie de nevoile solului si de productia la hectar.

Ingrasamintele organice cresc productia cu pana la 90 – 100 kg de boabe la fiecare tona de gunoi de grajd administrata. Cantitatea de gunoi de grajd necesara pentru fertilizare este estimata la 30 – 35 t / ha pentru solurile mai putin fertile, iar pentru cele fertile cantitatea este mai mica, 25 – 30 t / ha de gunoi de grajd semifermentat.

Utilajele folosite la administrare trebuie sa asigure o imprastiere uniforma de peste 75% din suprafata terenului. Spre deosebire de produsele azotate care nu pot fi administrate odata cu ingrasamintele organice, sarurile potasice, naturale sau de sinteza, fosforitele, superfosfatul si sulfatul de amoniu se pot administra împreuna cu gunoiul de grajd.

Cantitatea de fosfor administrata pentru fertilizare la o productie medie de 6 – 10 t boabe / ha este cuprinsa intre 70 – 130 kg P2O5 / ha pentru solurile slabe in fosfor, 40 – 80 kg P2O5 / ha pentru solurile medii si 25 – 60 kg P2O5 / ha pentru solurile mai bogate. In cazul fertilizarii cu gunoi de grajd cantitatea de P2O5 adimistarata se reduce. Potasiu ca si fosforul se aplica in functie de rezerva din sol dupa cum urmeaza 100 – 150 kg K2O / ha pentru solurile slabe, 80-100 kg / ha K2O pe solurile cu aprovizionare mijlocie si 60-80 kg / ha K2O pentru solurile mai bogate in potasiu.

Aceste actiuni se fac cu precadere inaintea aratului pentru ca odata cu aratura aceste tratamente sa fie inglobate in profunzimea solului oferind acestuia o buna protectie impotriva daunatorilor si imbogatirea cu substante nutritive care lipsesc.

In primavara, lucrarile de pregatire se efectueaza in scopul pregatirii patului germinativ. In cazul in care lucrarile de vara sau toamna au fost executate corect si terenul a fost bine nivelat si se prezinta fara buruieni, primavara se executa lucrari superficiale de afanare si maruntire. Lucrarile se executa inainte de semanat cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri, perpendicular pe directia brazdelor. In primaverile secetoase pe solurile mai afanate se recomanda lucrarea in adancime cu ajutorul cultivatorului (reprezinta o masina agricola care amesteca si fertilizeaza pamantul inainte de cultivarea porumbului) evitandu-se pierderea apei.

Pentru evitarea tasarii solului, ca si pentru obtinerea unor economii de combustibil, se recomanda ca o data cu pregatirea patului germinativ, se efectueaza concomitent cu mai multe operatii, precum administrarea ingrasamintelor erbicidelor si insecticidelor si chiar semanatul.

In concluzie, trebuie sa intelegem cat de importante sunt aceste lucrari premergatoare cultivarii porumbului si avantajele acestora; de aceea am enumerat pe cele mai importante:

- afanarea solului creeaza conditii optime pentru plantare si germinarea semintelor precum si dezvoltarea sistemului radicular al plantelor;

- incorporeaza in sol resturile organice, ramase dupa recoltarea plantelor, a ingrasamintelor chimice si organice.

- ajuta la buna desfasurare a proceselor chimice din sol cu importanta deosebita pentru cresterea nivelului de substante nutritive;

- actioneaza benefic impotriva daunatorilor prin ingroparea in profunzime a sursei de infectie, intreruperea ciclului de dezvoltare la insecte si distrugerea cuiburilor de rozatoare;

- ajuta in activitatea microorganismelor aerobe din sol;

- influenteaza regimul hidric al solului cu implicatii directe in acumularea si retinerea apei in sol sau drenarea acesteia;

- face parte din balanta economica a culturilor, cunoscandu-se ca cele mai mari cheltuieli sunt facute pentru executarea lucrarilor solului ( carburanti, lubrifiant, uzura utilajelor, etc.)

Pentru faza urmatoare din complexul de lucrari al culturii de porumb, accesati articolul despre semanatul porumbului.