Productivitatea animalelor domestice

Domesticirea animalelor a fost inceputul unei perioade indelungate, de imbunatatire si ameliorare a animalelor de ferma.

De-a lungul anilor, animalele domestice au suferit importante modificari, in ceea ce priveste aspectul exterior, temperamentul, regimul alimentar, precum si productia pentru care erau crescute.

Cum multi ani in urma, animalele aveau un ciclu de viata destinat, strict pentru perpetuarea speciei din care faceau parte.

Odata cu domesticirea, oamenii au inceput sa foloseasca animalele pentru productiile lor valoroase, care ii ajutau sa traiasca, iar in acest sens unele activitati fiziologice ale animalelor domestice s-au intensificat cu mult peste necesarul destinat supravietuirii si a perpetuarii speciei.

Principalele rase de animale specializate si perfectionate s-au format la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea.

Tot ce valorifica omul de la animale se numeste produs, iar cantitatea totala de produse obtinute de la un animal intr-un interval de timp se numeste productie.

Produsele de care beneficiem de pe urma animalelor sunt: lapte, carne, oua, lana, piele, blana, miere.

Productia animalelor este rezultatul activitatii functionale a unor aparate, sisteme si organe a caror activitate a fost intensificata  constient de catre om, pentru a satisface interesele economice, prin selectie, hranire, adapostire si imperecheri dirijate.

Elaborarea productiilor animale este deosebit de complexa, si nu tine numai de functia organului specific ci si de buna functionare a intregului organism si de factorii genetici si de mediu cu efecte favorabile sau nefavorabile.

Fiecare animal are un anumit potential genetic productiv care poate fi realizat numai in cazul in care se asigura conditiile necesare de mediu.

Aceste conditii de mediu care pun in valoare potentialul genetic productiv, sunt modul de intretinere, regimul alimentar, sistemul de exploatare, etc.

In concluzie, pentru sporirea productiei animale trebuie sa se actioneze atat asupra bazei

ereditare prin selectie si dirijarea imperecherilor, cat si asupra conditiilor de mediu asigurate in perioada de crestere si in cursul exploatarii.

Aceste aspecte duc la o expresie foarte folosita in zootehnie: “Rasa, Casa, Masa”, adica pentru a obtine o productie cat mai favorabila, trebuie luat in calcul toate cele trei elemente cheie. Avand numai “Rasa”, dispunem de un potential genetic remarcabil, dar care nu poate fi pus in valoare fara o “Casa” adecvata care sa ofere conditii optime de adapostire si o “Masa” care sa asigure necesarul nutritional al organismului animal atat pentru functiile vitale cat si pentru productia suplimentara.

In cazul in care detinem “Masa” sau “Casa” si nu avem o “Rasa” cu un potential genetic care sa poata fi pus in valoare de conditile de mediu, iar activitatea zootehnica devine neeconomica, prin cresterea consumului specific pentru o productie mica.

In general, la ora actuala capacitatea productiva potentiala sau potentialul genetic al raselor este exploatat doar in proportie de 60-70 %.

Capacitatea productiva difera de la o specie la alta, de la o rasa la alta si de la un individ la altul.

Chiar la acelasi individ capacitatea productiva se modifica pe parcursul vietii, avand o evolutie caracteristica. Odata cu inaintarea in varsta, productia de lapte la vaci are o evolutie ascendenta pana ajunge la productia maxima, dupa care are o evolutie descendenta. Varsta la care se inregistreaza aceasta productie maxima la fiecare individ este strans legata de precocitatea rasei din care face parte.

Potentialul productiv si gradul de valorificare a acestuia se coreleaza direct cu productivitatea animalelor, aceasta reprezentand un important indicator economic. Obiectivul urmarit in exploatarea animalelor este realizarea unor productii din ce in ce mai mari in limitele unor parametri economici favorabili.

Productia fiecarui animal in parte, cum ar fi productia de lapte pe vaca furajata, productia de oua pe gaina ouatoare, productia de lana pe oaie tunsa, reprezinta productivitatea

biologica a animalelor care nu include si productiviatea economica.

Din aceasta cauza in zootehnia moderna se cauta rase specializate care sa ofere productii cat mai mari cu un consum specific cat mai redus, pentru obtinerea de produse la un cost cat mai scazut cu putinta.

Productia biologica de oua a gainilor de rasa mixta poate fi egala cu productia de oua a raselor specializate pentru aceasta productie.

Tinand cont de caracteristicile raselor mixte si a celor de oua, stim ca pentru producerea unu ou, rasele mixte consuma o cantitate mai mare de hrana, decat cele ouatoare, iar costul de productie a oului este mai mare in cazul raselor mixte.

Acelasi lucru se observa si daca tinem cont de varsta la care incepe ouatul, deoarece rasele de oua sunt mai precoce si incep ouatul mai devreme decat cele mixte, necesitant un cost de intretinere mai mic pana la intrarea in productie.

Productivitatea si productia animalelor este influentata de o serie de factori biologici:

- precocitatea – este capacitatea organismului de a atinge intr-un timp mai scurt valoarea caracteristica a rasei pentru un caracter si timpul necesar pentru atingerea maturitatii

sexuale, corporale sau productive.

-prolificitatea – reprezinta insusirea femelelor de a da nastere la un numar mai mare de produsi la o fatare sau intr-un an.

- capacitatea de conversie a hranei – reprezinta capacitatea organismului

de a valorifica cat mai bine substantele nutritive din ratie pentru mentinerea functiilor vitale si a productiei.

- longevitatea – este durata de viata productiva a animalelor sau varsta pana la care acestea sunt exploatate in mod economic.

- rezistenta;

- starea de sanatate.

Rasa de vaci Holstein

Origine si formare

Rasa de vaci Holstein este originara din Europa. Formarea acestei rase a inceput aproximativ acum 2000 de ani in nordul Olandei si provincia Frizia.

In perioada aceea, populatiile bastinase ale acelor zone, cresteau vaci de culoare alba si neagra, care erau folosite pentru productia de lapte.

O lunga perioada de timp, prin incrucisarea taurinelor mici brahicere cu taurine mari de tip primigenius, si pe baza unei riguroase selectii, s-a format o rasa de vaci baltate, alb cu negru, care valorifica foarte bine vegetatie spontana, oferind o productie superioara de lapte.

In SUA, rasa Holstein, a fost introdusa prima data in anul 1852, de catre un crescator de vaci din Massachusetts, dupa ce a cumparat un exemplar din aceasta rasa de la un navigator olandez. Multumit de calitatile rasei, crescatorul american a importat mai multe exemplare in anii urmatori, 1957, 1859, 1861.

Dupa aproximativ 8800 de exemplare de Holstein importate de catre SUA, importurile au fost oprite din cauza unei boli care a afectat populatiile de bovine din Europa.

Odata cu aceasta problema, americanii au fost nevoiti sa formeze si sa conserve propria lor rasa Holstein. La imbunatatire rasei au participat mai multe rase de bovine.

La sfarsitul anilor 1800, americanii au infintat asociatii, pentru a putea inregistra rasa Holstein si a mentine standardul rasei.

In ziua de azi, rasa Holstein este raspandita in toata lumea, datorita productiei ridicate de lapte, intalnindu-se pe toate continentele si in majoritatea tarilor, astfel pe langa tarile europene s-a raspandit in America (S.U.A., Canada, Argentina, Brazilia, Chile, etc.), in Asia (Israel, India, Indonezia, Pakistan, Sri Lanka, s.a.), in Africa (Africa de sud, Zair, Tanzania, etc.) si Oceania (Australia si Noua Zeelanda).

In tara noastra rasa a fost importata masiv incepand cu anul 1960 din diferite tari (Danemarca, Olanda, Anglia, Germania, Canada, Polonia) si s-a folosit la formarea rasei Baltata cu negru romaneasca, respectiv la ameliorarea populatiilor autohtone printre care si rasa de vaci Baltata Romaneasca.

Caractere de exterior

Rasa Holstein se recunoaste foarte usor dupa culoarea robei, foarte distinctiva, care consta in baltaturi negre sau rosii pe fond alb.

Rasa Holstein se caracterizeaza ca fiind un tip morfologic pentru productia de lapte, cu un profil corporal trapezoidal, si o conformatie armonioasa, cap fin, feminin, relativ alungit, cu orbite proeminente, ochi mari si expresivi. Coarnele sunt mici sau pot lipsi.

Gatul este bine conturat, relativ lung si subtire, cu profil superior drept si cu salba slab

dezvoltata. Trunchiul este lung si se largeste si adanceste treptat spre trenul posterior, avand linia superioara dreapta si orizontala, crupa larga si lunga, toracele profund si adanc, abdomenul bine dezvoltat.

Ugerul este simetric, bine prins, glandular, mameloanele sunt dezvoltate simetric de marime medie spre mica, foarte bine adaptate pentru mulsul mecanizat.

Membrele sunt potrivite ca lungime, uscative, cu osatura si articulatiile puternice, aplomburi corecte si ongloane rezistente.

Vacile din aceasta rasa sunt animale mari care cantaresc aproximativ 650 kg la o vaca adulta, si cu o talie de 145 cm.

Junincile se cresc pana la varsta de 14-15 luni pentru a fi introduse la monta la o greutate medie de 380 kg.

Se doreste ca varsta la prima fatare sa fie cuprinsa intre 23 – 26 de luni. La nastere viteii nou-nascuti au o greutate de 40 – 45 kg sau mai mult.

Caractere productive

Aceasta rasa este specializata pentru productia de lapte cu performante remarcabile. Productia de lapte depaseste foarte usor 8400 kg, chiar 9000 – 12000 kg la vacile adulte. Procentul de grasime din lapte a crescut de la 3,17 % la 4,4 %.

Productia maxima de lapte se inregistreaza la lactatia numarul 3, iar la prima lacatie se obtine doar 80% din potentialul real.

Perioada medie de exploatare este mijlocie, dar compenseaza cu o productie totala de lapte pe intreaga viata productiva. In medie aceasta perioada productiva este de 6 ani.

Pentru a obtine o perioada de exploatare cat mai mare a acestor vaci, este necesar sa se tina cont de un sistem de reproducere foarte bine pus la punct. In cazul unor conditii de intretinere deficitare, poate creste riscul de tulburari de reproductie, care duc la cresterea intervalului intre fatari si compromiterea productiei.

Holstein este o rasa de bovine de lapte care se preteaza foarte bine in sistemul de crestere intensiv.

In cadrul rasei, de-a lungul anilor, s-au inregistrat o multime de recorduri la productia de lapte, ceea ce demonstreaza ca aceasta rasa este intr-o continuua transformare si imbunatatire.

Recorduri:

1) Ever-Green– 32735 kg de lapte la lactatie a III-a, pe o perioada de 365 zile; record stabilit in februarie 2010;

Ever-Green, detinatoarea recordului la productia de lapte din 2010

2) Muranda Oscar Lucinda – 30805 kg de lapte la lactatie a II-a, pe o perioada de 365 zile; record stabilit in noiembrie 1997;

3) Twin-B-Dairy Aerosta Lynn Ever-Green – 28777 kg de lapte la lactatie a II-a, pe o perioada de 365 zile; record stabilit in august 1996;

Tineret Holstein

Rasa Holstein

Rasa Holstein

Rasa Holstein rosu

Rasa Holstein

Rasa Holstein

Rasa Holstein

Rasa Holstein

Taur rasa Holstein rosu

Rasa Holstein

Rasa Holstein

Articole similare:

1) Vaci Baltata Romaneasca: http://agricultura-romania.ro/rasa-de-vaci-baltata-romaneasca/

2) Capre Boer: http://agricultura-romania.ro/totul-despre-rasa-de-capre-boer/

Totul despre rasa de capre Boer

Boer este o rasa de capre de carne, rezistenta la orice conditii de mediu si se adapteaza foarte bine la orice sitem de crestere si intretinere. Valorifica foarte bine orice tip de pasune.

In tara noastra rasa Boer incepe sa fie indragita de crescatorii de capre, fiind folosita in general la ameliorarea raselor locale si formarea de hibrizi de carne. Aceste actiuni se fac inca la scara mica, avand in vedere cererea mica de carne de capra pe piata romaneasca.

Origine si formare

Originea exacta a acestei rase de capre este nesigura. Se crede totusi ca detine un bagaj genetic provenit de la caprele indigene din Africa, India, Angora si cu ceva influente de la caprele domestice Europene. Rasa boer seamana cu rasa de capre Nubiana, dar difera ca marime, avand o dezvoltare corporala mai mare.

Rasa Boer din prezent, a aparut la inceputul anilor 1900, cand fermierii din provincia Africana Eastern Cape au inceput selectia acestei rase pentru productia de carne. Numele “boer” este originar din limba olandeza care inseamna “fermier”.

Rasa Boer este considerata una dintre cele mai dorite capre de carne. Aceasta si-a castigat popularitatea in intreaga lume, datorita dezvoltarii corporale, ritmului rapid de crestere si a calitatii carcasei.

Aceasta popularitate i-a asigurat o raspandire in toata lumea, mai ales in tari ca Australia, Noua Zeelanda si America de Nord.

Rasa Boer are abilitati, foarte bune, pentru ameliorarea raselor indigene de capre si pentru obtinerea de hibrizi destinati ingrasarii pentru productia de carne de capra.

Varietati

Asociatia Crescatorilor de Capre Boer din Africa de Sud, recunoaste cinci tipuri distincte in cadrul acestei rase.

- Boer Standard – este o rasa de capre cu o comformatie corporala specifica raselor de carne, par scurt si o multitudine de culori a robei.

- Boer cu par lung;

- Boer fara coarne – o varietate lipsita de coarne;

- Varietatea Boer indigena – are membre lungi, dezvoltare corporala slaba si cu o multitudine de culori a robei;

- Boer ameliorata – provine din varietatea standard care a suferit imbunatatiri.

Standardul acestei rase a fost stabilit pentru prima data in anul 1959 de catre  Asociatia Crescatorilor de Capre Boer din Africa de Sud. Acest standard se refera la varietatea de Boer ameliorata.

Insusiri morfo-productive

Capul este puternic cu ochi mari si blanzi de culoare maro. Nasul este usor curbat, cu nari largi, iar cavitatea bucala este bine fixata. Coarnele sunt puternice, cu o lungime mijlocie si dispuse unilateral unul de celalat, purtate pe spate. Ele sunt rotunde, de culoare maro inchis.

Urechile sunt late, fine la atingere cu o lungime moderata si orientate in jos.

Gatul are o lungime moderata, bine proportionata fata de lungimea corpului si cu o musculatura bine dezvoltata. Pieptul este larg, bine dezvoltat si musculos.

Membrele sunt de lungime medie, cu osatura si articulatii puternice.

Pielea este rezistenta, iar in zona gatului si a pieptului deseori prezinta cute. Corpul este acoperit cu un strat de par scurt.

Culoarea ideala specifica rasei este alba, cu capul si urechile de culoare maro rosiatica.

Greutateaiezilor nou nascuti este cuprinsa intre 3 – 4 kg la masculi si cu 0,5 kg mai mica la femele, iar pana la intarcare acestia ating greutatea de 20-25 kg.

Tineret caprin Boer

Tineretul de 7 luni are o greutate de 50-70 kg pentru masculi si 45-65 kg pentru femele.

Tineret caprin Boer la varsta de 2 - 3 luni

La maturitate tapii au o greutate de 90-130 kg, iar caprele 80-100 kg. Greutatile variaza in functie de genetica fiecarui individ, nutritie, varsta si sistemul de crestere.

Mascul adult din rasa Boer

O alta caracteristica la aceste rase de capre este viteza mare de creste si sporul mediu zilnic inregistrat, care sunt superioare fata de alte rase de capre.

In primul an de viata rasa Boer are un spor mediu zilnic de 200 g/zi in conditii bune de pasunat.

Sporuri medii zilnice inregistrate la varste diferite:

Masculi:

- 291g/zi – de la 1 zi la 100 de zile;

- 272 g/zi – de la 1 zi la 150 de zile;

- 245 g/zi – de la 1 zi la 210 zile;

- 250 g/zi – de la 1 zi la 270 de zile.

Femele:

- 272g/zi – de la 1 zi la 100 de zile;

- 240 g/zi – de la 1 zi la 150 de zile;

- 204 g/zi – de la 1 zi la 210 zile;

- 186 g/zi – de la 1 zi la 270 de zile.

Rata de creste a acestor capre influenteaza in bine perioada de crestere, de la nastere pana la valorificarea pentru carne, fata de alte rase, precum si atingerea greutatii ideale pentru reproducere.

Productia de lapte la acesta rasa este redusa ca la orice rasa de carne, dar se poate preciza o cantitate de 1,8 – 2,5 kg / zi in primele 12 saptamani de lactatie.

Compozitia laptelui:

6,4 – 9,4 % – grasime;

3,9 – 4,5 % – proteina;

4,6 – 4,9 % – lactoza.

Reproducere

Spre deosebire de alte rase de capre, care prezinta un ciclu sexual sezonier, de 2 ori pe ani, rasa Boer prezinta ciclu sexual pe toata perioada anului in functie de conditiile de mediu.

Ciclul sexual dureaza 18-21 de zile, dar in cadrul rasei aproximativ 17% din femele au ciclul mai scurt de 13 zile si 10% mai lung de 25 de zile.

Estrul dureaza 37 de ore, iar gestatia aproximativ 148 de zile. Durata medie a gestatiei poate fi influentata cu 1 – 2 zile in cazul gestatiilor gemelare.

Anestrul dupa fatare are o lungime variabila de la 37 pana la 60 de zile, iar primul estru dupa fatare poate sa apara foarte devreme, la 20 de zile.

In emisfera sudica, activitatea sexuala maxima se manifesta in lunile aprilie-mai, iar cea mai slaba activitate se manifesta din octombrie pana in ianuarie.

In emisfera nordica activitatea sexuala maxima se inregistreaza in lunile de toamna si scade primavara si vara.

Prolificitatea acestei rase de capre este 1,7 iezi / fatare, deoarece 50 % din cazuri caprele dau nastere la gemeni si intre 10-15 %, la tripleti.

Femela din rasa Boer cu gemeni

Biotehnicile moderne de reproducere a animalelor de ferma dau rezultate bune in cazul rasei Boer, cum ar fi, insamantarile artificiale, sincronizarile de estru si embriotransferul.

Rasa boer este o rasa precoce, ajungand la maturitate sexuala la varsta de 6 luni. Iezii masculi pot fi folositi la reproducere la varsta de 5-6 luni.

Rasa Boer

Rasa Boer

Rasa Boer

Rasa Boer

Rasa Boer

Rasa Boer

Rasa Boer

Rasa Boer

Rasa Boer

Articole similare:

1) Oi Turcane: http://agricultura-romania.ro/rasa-de-oi-turcana/

2) Rasa Brahma: http://agricultura-romania.ro/gaini-rasa-brahma/

Rasa de iepuri Rex

Origine si formare

Rasa de iepuri Rex este originara din Franta si s-a format in anul 1919 cand un crescator de iepuri francez a imperecheat doi iepuri salbatici frate si sora gasiti intr-un cuib de iepuri salbatici.

Acesti iepuri aveau o caracteristica aparte, cauzata de o mutatie genetica numita rex, de unde se trage si numele rasei. Corpul lor era acoperit cu putin par, aproape de loc.

In urma incrucisarii, crescatorul a obtinut o serie de pui cu blana scurta si pufoasa. Odata cu caderea pufului si atingerea maturitatii iepurii aveau o blana scurta de culoare maro castaniu inchis, spre deosebire de alte rase de iepuri la vremea aceea.

In anul 1924 aceasta rasa a fost introdusa in USA de catre un arbitru american care a cumparat-o de la crescatorul francez in urma unei expozitii internationale de iepuri tinuta la Paris in acel an.

In anul 1925 ia nastere si varietatea colorata a rasei Rex, in regiunea Alasce din Franta. Din Franta au ajuns in Anglia si in Germania unde s-a continuat cresterea rasei si imbunatatirea ei.

Prima prezentare a acestei rase a fost facuta in Anglia in anul 1927, dar pe atunci oamenii credeau ca blana scurta caracteristica acestei rase nu era naturala ci era tunsa.

In cadrul rasei, pe langa Rex standard, care era o rasa de talie mijlicie, sa format si varietatea Mini Rex care este originara dinTexas, America si care s-a format in anul 1984. In 1988 acesta rasa a fost recunoscuta de Asociatia Crescatorilor de Iepuri din America. In Australia, Mini Rex s-a format din rasa pitica Olandeza si rasa Rex.

Standard

Blana acestor iepuri trebie sa aiba o lungime de 1.27 cm, cu o textura matasoasa, foarte deasa, fina si corect distribuita pe intreg corpul.

Capul este lat, cu urechi erecte, purtate in sus, bine proportionate ca lungime cu marimea corpului, ochii si unghile se prefera sa fie de culoarea corpului.

Greutatea ideala este cuprinsa intre 2,72 kg si 3,62 kg, fiind o rasa de iepuri de talie medie.

La varietatea Mini Rex adultii greutatea este cuprinsa intre 1,59 – 2 kg, iar tineretul sub 5 luni, o greutate maxima de 1,59 kg.

Culoarea la Castor Rex este castaniu inchis sau maromahon, iar culoare subparului este de obicei albastra la baza si portocaliu la mijloc. Pe abdomen iepurii au culoare alba sau alb bronzat.

Rasa Rex este impartita in mai multe varietati distinse prin culorarea parului:

- Rex chinchilla

- Rex Lynx

- Rex Californian

- Rex alb

- Rex Dalmatian.

Temperament

Rasa Rex, sunt iepuri docili, foarte inteligenti (poate cea mai inteligenta rasa), cu o activitate moderata spre redusa, fiind activi mai mult seara si dimineata, usor de dresat de catre proprietar.

Deseori, datorita instinctului matern foarte puternic, femelele sunt adesea folosite ca mame doici.

Intretinere

Rex poate fi crescut in sisteme de custi construite afara, intr-un mediu atat cald cat si rece, dar in special se prefera o temperatura mai scazuta, deoarece temperaturile ridicate pot creea probleme.

Fiind o rasa de iepuri de talie medie au nevoie de custi corect construite si dotate pe masura necesitatilor.

Iarna se prefera adapostirea custilor in incaperi, ferite de vanturi si intemperii, cum ar fi soproane sau cotete special amenajate.

Rasa Rex standard are nevoie de o cusca cuprinsa intre 110-120 cm lungime, 60 cm latime si 50-60 cm inaltime.

Rasa Mini Rex, fiind o rasa pitica, se multumeste cu o cusca de 80-90 cm lungime, 60 cm latime si 50 cm inaltime.

Din cauza densitatii parului, aceasta rasa pot suferii din cauza caldurii mai mult ca alte rase si de aceea se impune in sezonul cald un sistem de ventilatie adecvat. Exemplarele expuse direct la soare, in special cele de culoare inchisa pot suferii degradari ale balnii din cauza razelor solare.

Ca ingrijire, aceasta rasa de iepuri nu ridica probleme speciale, fiind ca o oricare rasa de iepuri.

Castor Rex

Castor Rex

Castor Rex

Castor Rex

Rex alb

Rex albastru

Rex Lynx

Rex Dalmatian

Rex negru

Cele 16 Varietati de Rex

Articole similare:

1) Capre Boer: http://agricultura-romania.ro/totul-despre-rasa-de-capre-boer/

2) Rasa Brahma: http://agricultura-romania.ro/gaini-rasa-brahma/

Rasa de oi Turcana

Origine si raspandire

Rasa turcana este o rasa de oi care s-a format in zona Muntilor Carpati pe teritoriul tarii noastre si probabil provine din forma de oi salbatice Ovis vignei Arkar.

Aceasta este cea mai veche rasa de oi de pe teritoriul Romaniei, reprezentand la ora actuala 40 % din efectivul total de oi.

Ca raspandire, prin intermediul transhumantei, Turcana a ajuns si in tarile din Europa Centrala, ocupand diferite tipuri de relief.

In Ucraina, Moldova, Grecia, Albania, Iugoslavia, Croatia, Slovenia, Cehia, Slovacia si Polonia se intalneste sub numele de Valaha sau Valachian Zeckel.

Pe teritoriul tarii noastre, aceasta este raspandita peste tot, dar cele mai mari efective sunt in zonele montane si submontane.

Cele mai valoroase nuclee se cresc la Vaideeni – in judetul Valcea, Novaci – in judetul Gorj si la Poiana Sibiului.

Varietati

In cadrul rasei se disting următoarele varietati:

- varietatea alba – este cea mai raspandita si reprezentativa, cu efective valoroase in zonele de crestere Sibiu-Alba, Hunedoara, Vrancea, Campulung Muscel, Caransebes, avand si cea mai mare productie de lapte;

Berbec Turcana alba

- varietatea neagra, se creste in estul tarii si se foloseste pentru pielicele, practicandu-se incrucisarea cu rasa Karakul;

Tineret oi Turcana neagra

- varietatea brumarie se creste in nordul Moldovei – judetele Neamt si Botosani;

- varietatea ratca se intalneste în efective restranse în zona Banatului, putand fi recunoscuta dupa coarnele ei impozante, in forma de tirbuson, care sunt indreptate in sus, putin lateral; se gaseste in varietate de culoare neagra si alba.

Turcana ratca

Caractere productive

Rasa Turcana face parte din categoria ovinelor cu productie mixta: lapte, lana, carne si pielicele.

Este o rasa rustica, cu o rezistenta remarcabila la intemperii (datorita lanii groase si lungi), frig, deplasari pe distante mari (transhumanta), cu o adaptabilitate foarte buna la orice mediu si zona de crestere, (conditii montane, de deal si de ses). Aceste insusiri au facut ca Turcana sa fie indragita si crescuta de taranii si fermierii dintaranoastra.

In perioada de toamna acumuleaza depozite interne de grasime, pe care le utilizeaza in stabulatie ca rezerve de energie.

Productia de lana la oi este de 2-4 kg, iar la berbeci de 4-6 kg, avand o lungime de 25 cm. Calitativ suvita de lana este conica, contine fibre lungi si groase, intermediare si scurte, cu lungime intre 9-25 cm si finete de la 25 pana la 100 microni.

Mieii din varietatile brumarie si neagra, sacrificati la una- trei zile de la nastere,dau pielicele apreciate in confectionarea de caciuli, gulere, mantouri.

Productia de lapte variaza in functie de fiecare ecotip si este cuprinsa intre 100 – 160 kg la o lactatie de 150 – 200 zile. Laptele are un continut de 7,8% grasime si 6,5% proteina.

Productia de carne este slaba, fiind o rasa tardiva. Mieii au o greutate de 3 – 4 kg la nastere si 14 kg la varsta de 2 luni.

Tineretul supus ingrasarii, inregistreaza sporuri de crestere de 160 – 175 g/zi cu un consum specific de 6,3 – 6,6 U. N.

Tineret Turcana

Mieii obtinuti din incrucisarea rasei Turcane cu alte rase de oi specializate pe productia de carne se preteaza bine la ingrasat.

Indicii de reproductie sunt: 95% fecunditate si 105% prolificitate

Caractere de exterior

Turcanele sunt oi cu talie mijlocie, care variaza in functie de ecotip si zonele de crestere, astfel ca oile din muntii Olteniei si din regiunile muntoase din Muntenia siMoldovasunt mai mici decat cele crescute in regiunea colinara a Moldovei.

Femelele au talia de 55-60 cm si o greutate de 35-45 kg, iar masculii 68-70 cm si greutatea de 50-80 kg.

Turcana are un format corporal deptunghiular, are spinarea ascutita si pulpa foarte putin dezvoltata.Glanda mamara este de forma globuloasa.

Scheletul este bine dezvoltat, rezistent, slab acoperit cu masa musculara. Are un procent scazut de carne in carcasa.

Capul este ingust, drept la berbeci. Berbecii au coarne puternice in forma de spirala, cu lungime de pana la 80 cm. La oi coarnele se intalnesc in proportie de aproximativ 50 %, fiind mai mici ca la berbeci.

Corpul este acoperit cu lana groasa, de culoare alba, neagra sau brumarie, in functie de varietate, asezata sub forma de suvite lungi de 20-30 cm. Membrele, capul si abdomenul sunt lipsite de lana. La culoarea alba se intalnesc frecvent pete in jurul buzelor, ochilor, pe fata si membre.

Este o rasa cu un temperament vioi foarte agila in cautarea hranei mai ales in anotimpul rece. In timpul iernilor blande se poate intretine in permanenta pe pasune, fiind foarte economica in ceea ce privesc costurile de intretinere.

Berbec rasa Turcana

Perspective de viitor

In special se urmareste sporirea productiei si calitatii lanii, prin incrucisari si selectii. Varietatile neagra si brumarie, se incruciseaza cu rasa Karakul pentru obtinerea unor pielicele de calitate superioara.

Prin selectie se mai urmareste ameliorarea cresterea productiei de lapte si a caracteristicilor mamelei, precum si a sporului mediu zilnic.

Hibridarea se face in vederea obtinerii de indivizi cu o productie de lapte mai mare: Friza x Turcana, Awassi x Turcana; precum si pentru carne: Drysdale x Turcana
Hibrizii obtinuti nu au rezistenta ridicata la sitemul extensiv de crestere care presupune conditii de mediu nefavorabil, precum si expunerea la anumite boli. In general rasa Turcana se creste in rasa curata datorita rezistentei si rusticitatii ei.

Prin incrucisarea berbecilor de rasa Tigaie cu oi Turcana, in diferite zone geografice ale tarii a rezultat tipul de oaie Stogosa.

Turcana a mai contribuit la formarea Merinosului de Palas si a Merinosului de Transilvania.

Turma de oi Turcane

Berbec Turcana

Oi Turcane

Articole similare:

1) Capre Boer: http://agricultura-romania.ro/totul-despre-rasa-de-capre-boer/

2) Rasa Brahma: http://agricultura-romania.ro/gaini-rasa-brahma/

Gaini rasa Brahma

Istoric si formare

Aceasta rasa de gaini face parte din categoria raselor grele, fiind cea mai masiva. Ca origine, aceasta s-a format in India (bazinul fluviului Brahma-Pootra), de unde a fost importanta in SUA, si mai apoi a ajuns si in Europa prin Marea Britanie, fiind chiar prezentata Reginei Victoria.

In anul 1865 aceasta rasa a fost inclusa in prima carte destinata raselor de gaini.

In Europa a fost importat tipul american, obtinut prin incrucisarea tipului asiatic cu Cochinchina si Combatanta Malaieza.

Se crede ca aceasta rasa este descendenta dintr-o pasare originara din jungla Asiei, Gallus Gigantus, de unde se trag si caracteristicile corporale masive. In anul 190, unele exemplare importante in SUA au inregistrat greutati de 6 kg la gaini si 8 kg la cocosi, cu mult peste standardele rasei.

Rasa a fost inclusa in standardul american, in 1874, cu varietatile herminat deschis si herminat inchis, iar ulterior s-au creat varietatile rosie si potarnichie.

In perioada 1850 – 1930, Brahma a fost principala rasa de gaini de carne la acea vreme. Ca broileri, puii erau sacrificati la varsta de 8-10 saptamani. La inceput se credea ca cea mai profitabila varsta de sacrificare este la 8 luni, pentru a obtine o carne frageda, dar pe parcurs s-a observat ca si la varsta de 12-13 luni carnea era la fel de frageda, iar pasarea era mult mai mare, fiind suficienta pentru a hrani o familie de marime mijlocie.

Temperament

Brahma este o rasa de gaini calma, cu un temperament docil ce o face foarte prietenoasa si se adapteaza foarte bine in orice gospodarie. Cocosii nu sunt agresivi fata de oameni sau speriosi.

Caracterele de exterior

Acesta rasa are o statura impozanta datorita taliei inalte, masivitatii accentuate, alurii mandre si incaltaturii abundente. Capul este scurt si larg, destul de fin, ciocul este scurt si gros la baza. Urechiusele si barbitele sunt rosii si destul de mici. Creasta este dintata tripla (forma mai rar intalnita) si mica.

Gatul este tronconic, mai lung decat la rasa Cochinchina.

Trunchiul este compact (larg si adanc) si cu profil patratic. Spinarea mai lunga decat la conchinchina, are directie orizonala si este foarte larga. Coada este scurta si globuloasa. Abdomenul este larg si adanc, jos purtat, mai ales in cazul gainilor. Largimea toracelui este impresionanta. Pieptul este larg, foarte bine imbracat cu musculatura; cocosii il poarta usor ridicat, in timp ce la gaini este jos purtat.

Aripile sunt scurte si puternice, purtate strans lipite de trunchi. Gambele si fluierele sunt lungi, fiind acoperite cu penaj foarte abundent (incaltatura), din care atrag atentia “mansetele” din dreptul articulatiilor. Chiar si penele de pe degete sunt lungi si aspre.

Culoarea pielii este galbena. Fluierele si ciocul sunt tot galbene, dar apar: exemplare cu valva superioara a ciocului inchisa la culoare.

Caracterele productive

Greutatea corporala difera in functie de tipul si originea pasarilor, astfel incat, tipul american are o greutate mai mica cu 0,5 kg la gaini si 1 kg la cocos fata de tipul asiatic care cantareste 3,5 – 4,5 kg gainile si 4,5 – 5,5 kg cocosii.

Acesta rasa este o buna ouatoare pentru categoria din care face parte (de carne), avand o productie de 120 – 140 de oua, mai mare ca la Cochinchina. Greutatea oualor este mica comparativ cu masivitatea pasarilor, aproximativ 55 g, la fel ca la gainile din rase usoare. Culoarea cojii oualor este brun – galbuie.

Caracterele fiziologice

Precocitatea buna pentru o rasa de carne, (varsta depunerii primului ou este de 10 luni), cu un instinct de clocit moderat. Gainile Brahma au o insusire mai rar intalnita, adica ouatul sustinut in lunile de iarna. Brahma este o rasa rustica, foarte rezistenta si are aceeasi arie de raspandire ca si rasa Cochinchina.

Importanta rasei

Rasa Brahma a prezentat un interes foarte mare in ameliorare, fiind folosita la formarea unor rase noi, grele (Faverolles) sau mixte (Plymouth Rock, Wyandotte, Sussex).

Prin incrucisari de infuzie, ea poate imprima raselor locale masivitatea si ouatul sustinut in lunile de iarna, iar raselor ameliorate, genele sex – linkate responsabile de culoarea argintie a pufului si de imbracarea cu pene.

La ora actuala nu se utilizeaza la incrucisari pentru producerea de hibrizi comerciali si nici in ferme cu crestere intensiva sau semintensiva pentru productia de oua sau de carne.

In gospodarii se intalneste datorita masivitatii si penajului, precum si a ouatului pe perioada iernii. Exista multi pasionati care cresc aceasta pasare in rasa pura si fac schimb de exemplare in vederea obtinerii de indivizi care sa intruneasca standardul rasei. Se intalneste foarte des la expozitiile de pasari.

Gaini Brahma

Rasa Brahma

Rasa Brahma

Rasa Brahma

Rasa Brahma

Rasa Brahma

Articole similare:

1) Capre Boer: http://agricultura-romania.ro/totul-despre-rasa-de-capre-boer/

2) Castor Rex: http://agricultura-romania.ro/rasa-de-iepuri-rex/

Analiza de piata pentru pretul branzeturilor din Romania pentru luna aprilie 2012

In urma unei analize de piata de pe site-ul “Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale”, despre preturile produselor agricole, vin in ajutorul fermierilor cu date despre pretul branzeturilor.

In figurile ce urmeaza este prezentat pretul branzeturilor pe piata romaneasca in majoritatea judetelor din Romania in perioada 16-29 aprilie 2012.

Preturile sunt exprimate in lei cu limitele minime si limitele maxime de pret inregistrate in fiecare judet, precum si pretul mediu.

Pretul branzeturilor proaspete

Dupa cum se observa, pretul minim al unui kg de branza este de 8 lei/kg in judetele Constanta si Maramures, care se inregistreaza timp de 2 saptamani 16-29 aprilie 2012.

Pretul branzeturilor proaspete 16-29 aprilie 2012

Pretul maxim al branzeturilor proaspete se observa in judetul Galati de 20 lei/kg in perioada 16-29 aprilie 2012.

Pretul mediu al branzeturilor pentru perioada analizata 16-29 aprilie este de 12,5 lei/kg.

In concluzie pretul mediu al branzeturilor proaspete, la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile din tara noastra ramane neschimbat in perioada 16-29 aprilie.

Pretul la telemea

Dupa cum se observa, pretul minim al unui kg de telemea este de 8,5 lei/kg in judetul Constanta, care se inregistreaza timp de 2 saptamani 16-29 aprilie 2012.

Pretul la telemea, 16-29 aprilie 2012

Pretul maxim la telemea se observa in judetele Valcea si Dambovita de 24 lei/kg in perioada 16-29 aprilie 2012.

Pretul mediu la telemea pentru perioada analizata 16-29 aprilie este de 16,5 lei/kg.

In concluzie pretul mediu la telemea, la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile dintara noastra ramane neschimbat in perioada 16-29 aprilie.

Articole similare:

1) Pretul la lapte: http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-laptelui-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/

2) Preturi carne de vita: http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-carnii-de-vita-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/

Analiza de piata pentru pretul laptelui din Romania pentru luna aprilie 2012

In urma unei analize de piata de pe site-ul “Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale”, despre preturile produselor agricole, vin in ajutorul fermierilor cu date despre pretul laptelui.

In figurile ce urmeaza este prezentat pretul la lapte pe piata romaneasca in majoritatea judetelor din Romania in perioada 16-29 aprilie 2012.

Preturile sunt exprimate in lei cu limitele minime si limitele maxime de pret inregistrate in fiecare judet, precum si pretul mediu.

Pretul laptelui

Dupa cum se observa, pretul minim al unui kg de lapte este de 1,5 lei/kg in judetul Arges, care se inregistreaza timp de 2 saptamani 16-29 aprilie 2012.

Pretul la lapte in perioada 16-29 aprilie 2012

Pretul maxim al laptelui se observa in judetul Buzau de 5 lei/kg in perioada 16-29 aprilie 2012.

Pretul mediu al laptelui pentru perioada analizata 16-29 aprilie este de 2,75 lei/kg.

In concluzie pretul mediu al laptelui, la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile dintara noastra ramane neschimbat in perioada 16-29 aprilie.

Articole similare:

1) Preturi carne de vita: http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-carnii-de-vita-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/

 2) Preturi carne de porc: http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-carnii-de-porc-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/

Analiza de piata pentru pretul carnii de pasare din Romania pentru luna aprilie 2012

In urma unei analize de piata de pe site-ul “Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale”, despre preturile produselor agricole, vin in ajutorul fermierilor cu date despre pretul carnii de pasare.

In figurile ce urmeaza sunt prezentate preturile carnii de vita pe piata romaneasca in majoritatea judetelor din Romaniain perioada 16-29 aprilie 2012.

Preturile sunt exprimate in lei cu limitele minime si limitele maxime de pret inregistrate in fiecare judet, precum si pretul mediu.

Pretul carnii de pasare in viu

Dupa cum se observa, pretul minim al unui kg de carne de pasare in viu este de 4 lei/kg in judetul Gorj, care se inregistreaza timp de 2 saptamani 16-29 aprilie 2012.

Pretul carnii de pasare in viu 16-29 aprilie

Pretul maxim al carnii de pasare in viu se observa in judetul Ialomita de 15 lei/kg in periada 16-29 aprilie 2012.

Pretul mediu al carnii de pasare in viu pentru perioada analizata 16-29 aprilie este de 8,12 lei/kg.

In concluzie pretul mediu al carnii de pasare in viu la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile din tara noastra ramane neschimbat in perioada 16-29 aprilie.

Pretul carnii de pasare taiata

Dupa cum se observa, pretul minim al unui kg de carne de pasare taiata este de 5,8 lei/kgin judetul Cluj, care se inregistreaza timp de 2 saptamani 16-29 aprilie 2012.

Pretul carnii de pasare taiata 16-29 aprilie

Pretul maxim al carnii de pasare taiata se observa in judetul Dolj de 13 lei/kg in periada 16-29 aprilie 2012.

Pretul mediu al carnii de pasare taiata pentru saptamana 16-29 aprilie este de 9,49 lei/kg.

In concluzie pretul mediu al carnii de vita in carcasa la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile din tara noastra ramane neschimbat in perioada 9-22 aprilie.

Articole similare:

1) Preturi carne de vita: http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-carnii-de-vita-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/

 2) Preturi carne de porc: http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-carnii-de-porc-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/

Analiza de piata pentru pretul carnii de vita din Romania pentru luna aprilie 2012

In urma unei analize de piata de pe site-ul “Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale”, despre preturile produselor agricole, vin in ajutorul fermierilor cu date despre pretul carnii de vita.

In figurile ce urmeaza sunt prezentate preturile carnii de vita pe piata romaneasca in majoritatea judetelor din Romania in perioada 9-22 aprilie 2012.

Preturile sunt exprimate in lei cu limitele minime si limitele maxime de pret inregistrate in fiecare judet, precum si pretul mediu.

Pretul carnii de vita in viu

Dupa cum se observa, pretul minim al unui kg de carne de vita in viu este de 4 lei/kg in judetul Harghita, care se inregistreaza timp de 2 saptamani 9-22 aprilie 2012.

Pretul carnii de vita in viu 9-22 aprilie

Pretul maxim al carnii de vita in viu se observa in judetul Ilfov de 12,5 lei/kg in periada 9-22 aprilie 2012..

Pretul mediu al carnii de vita in viu pentru perioada analizata 9-22 aprilie este de 7,41 lei/kg.

In concluzie pretul mediu al carnii de vita in viu la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile din tara noastra ramane neschimbat in perioada 9-22 aprilie.

Pretul carnii de vita in carcasa

Dupa cum se observa, pretul minim al unui kg de carne de vita in carcasa este de 8 lei/kg in judetul Cluj, care se inregistreaza timp de 2 saptamani 9-22 aprilie 2012.

Pretul carnii de vita in carcasa 9-22 aprilie

Pretul maxim al carnii de vita in carcasa se observa in judetul Galati, de 20 lei/kg in periada 9-22 aprilie 2012.

Pretul mediu al carnii de vita in carcasa pentru perioada 9-22 aprilie este de 13,49 lei/kg.

In concluzie pretul mediu al carnii de vita in carcasa la vanzarile cu amanuntul din pietele si targurile dintara noastra ramane neschimbat in perioada 9-22 aprilie.

Articole similare:

1) Pretul porumbului:http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-porumbului-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/

2) Preturi carne de porc: http://agricultura-romania.ro/analiza-de-piata-pentru-pretul-carnii-de-porc-din-romania-pentru-luna-aprilie-2012/